Fericirea - un lucru marunt?

Pentru cei care cred că o găsesc în averi, educaţie sau tinereţe, psihologii au surprize. Fericirea se ascunde, de fapt, în relaţiile cu cei din jur, colegi, prieteni, familie. Mult timp s-a crezut că nu există, că are doar surogate. S-a dovedit însă că optimiştii au mari şase să găsească fericirea, pentru că o caută, iar pesimiştii, să se-mpiedice în zadar de ea.

In sfarsit, mai aud si eu pareri care vin sa-mi intareasca convingerile. Iar paragraful de mai sus nu e luat alandala de pe internet, ci sursa lui se afla tocmai pe Adevarul. Daca stam bine sa ne gandim, ideea de mai sus e prezenta si conceptele religioase...

Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură. Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.

Unde e inima noastra? Unde e adevarata comoara pe care o avem in timpul vietii? Putem sa avem toti banii din lume si faima, dar fara lucrurile marunte care dau savoare vietii ce suntem? Cate casnicii se intemeiaza din interese materiale pentru ca mai apoi sa se destrame pentru ca cei doi nu sunt fericiti impreuna? Iar la polul opus se afla cei saraci, care reusesc sa intemeieze familii pana cand doamna cu coasa ii va desparti.

Bineinteles, o stare materiala buna nu e neaparat daunatoare fericirii. Nu degeaba se spune ca "banii nu aduc fericirea, dar o intretin". Dar, daca nu esti inconjurat de prieteni, familie si colegi in preajma carora sa te simti bine si sa fii fericit, degeaba ai toti banii din lume. Pana la urma totul in lumea asta se rezuma la atingerea unei stari de echilibru. Iar echilibru inseamna in primul rand sa nu uiti sa te si bucuri de lucrurile marunte din viata si de cei din jurul tau, nu doar sa fugi dupa bani, bani si iar bani.

Inchei cu versurile celor de la Tapinarii:

Tapinarii - Sunt Fericit - gamato.ro

Multumim din inima partidului!

Inca o zi, inca o poveste despre romanica noastra draga si scumpa si cu politicienii nostrii mult iubiti, sau vorba poetului nostru national in Glossa:

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.

Daca va intrebati care este motivul acestei reactii...un nou articol pe care l-am citit pe Mediafax: Elevii din Buzău nu vor mai beneficia în acest an de burse sociale sau de merit. Pe scurt...

Elevii din municipiul Buzău nu vor mai beneficia anul acesta de burse sociale sau de merit, măsura fiind anunţată, joi, de primarul oraşului, Constantin Boşcodeală, care a explicat că din cauza bugetului insuficient şi salariile profesorilor vor fi diminuate.
Potrivit primarului municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, bugetul alocat învăţământului anul acesta, care a fost aprobat, joi după-amiază, este diminuat cu 20 la sută faţă de 2009. Primarul a explicat că, în aceste condiţii, nu se vor mai putea achita bursele de merit sau cele sociale pentru elevii din muncipiul reşedinţă de judeţ, situaţia critică a bugetului urmând să se răsfrângă şi asupra cadrelor didactice.
Primarul Boşcodeală a declarat că banii vor fi insuficienţi pentru acordarea salariilor ce revin cadrelor didactice. "Anul acesta, banii alocaţi din buget pentru salariile profesorilor sunt mai puţini cu 20 la sută, nu ştiu cum ne vom descurca, cum vom reuşi să facem faţă", a declarat edilul şef buzoian.

Ce sa mai si zic? Se pare ca nu e zi in care sa nu vad inca o stire "buna" referitoare la situatia de cosmar din invatamantul romanesc. Abia acum doua zile comentam pe marginea acestui subiect, si azi din nou!

Multumim stimati conducatori pentru ca aveti grija de destinele tinerilor capabili care ar putea ajunge la un moment dat sa va puna in pericol locurile caldute. Pentru ca astia nu's prosti sa va voteze ca si altii pe care ii duceti de nas cu o galeata sau un kilogram de faina si un litru de ulei drept pomeni electorale.

Suntem in postul sfintelor Pasti, Doamne iarta-ma pentru ce o sa zic...dar ii mai rabzi mult pe porcii astia ce's la conducere si ii mai lasi mult sa ne faca rau zi de zi?

Omul - criminalul suprem

Pretindem ca suntem fiintele cele mai inteligente de pe planeta. Ne autosituam in varful lantului trofic, pradatorul suprem..."il capo di tuti capi"!

Insa, in acelasi timp manifestam o adevarata placere spre crima. Evolutia civilizatiei umane nu a insemnat altceva decat o cursa a inarmarilor. De-a lungul istoriei am asistat de nenumarate ori la razboaie, crime politice sau religioase, epurari etnice s.a.m.d. Cand nu ne convine ceva, cand apare un obstacol mai mare in calea dorintelor noastre, se recurge relativ usor la crima. Iar lucrurile devin de-a dreptul oribile cand ucidem copii. Practic in aceasta directie lucrurile au scapat de sub control in momentul in care in nemarginita noastra intelepciune"am inventat" un nou concept - terorismul. Pui o bomba intr-o masina capcana, o duci unde e aglomeratie si boom...fara pic de mila, omori zeci de copii si femei si batrani. Frumos! Si demn...ce sa zic?

Statistica interventiei americane din Afganistan:

Un copil moare în fiecare zi în conflictul afgan, căzând victimă bombardamentelor, atentatelor sinucigaşe şi luptelor din ce în ce mai violente dintre talibani şi forţele occidentale, potrivit datelor furnizate miercuri de adjunctul secretarului general al ONU, Radhika Coomaraswamy.

O sută treizeci şi unu de copii au murit în bombardamente şi 22 au fost ucişi în operaţiunile forţelor speciale ale NATO. O sută douăzeci şi opt au fost victimele insurgenţilor, în timpul asasinatelor sau atentatelor sinucigaşe, potrivit ONU.

In total, trei sute patruzeci şi şase de copii au fost ucişi în 2009 în conflict.

Dincolo in Irak, aceeasi poveste. In Africa iarasi. Mai rau, nimeni nu prea mai vorbeste de cei care mor de frig si foame prin tarile subdezvoltate. In timp ce in evul mediu numarul copiilor care ajungeau la maturitate era scazut de boli si mizerie, in prezent ei sunt ucisi de foame si arme folosite cu lasitate si cinism pentru a atinge asa zise "scopuri nobile".

Stau si ma intreb...cum poti sa vezi ca e ceva bun intr-un atentat? Ca e normal sa ucizi oameni nevinovati? Nu zic, motive pot exista. Dar, daca cineva e criminal, trebuie sa fii si tu? Care e logica in asta? De ce am mai evoluat, daca continuam sa aplicam legea talionului; sau chiar mai rau, omoram mai multi decat am pierdut? Ca sa nu mai vorbesc de asa zisele state evoluate SUA, care intervin prin lume cand le cade lor bine, pentru a "face ordine"! Da, lor le convine, ce sa zic? Doara nu se poarta razboaiele pe teritoriul lor, nu lor le mor copii si batranii. Si mai si isi justifica cheltuielile armate cu ocazia asta.

Daca acesta este pretul evolutiei si civilizatiei...sa intervenim cu armele ori de cate ori nu ne convine ceva si sa omoram fara discernamant copii si batrani...atunci mai bine ramaneam la statutul de maimute!

Guta, Basescu si majoritatea

Dupa recenta iesire a d-lui presedinte la adresa manelistilor era doar o chestiune de timp pana ce membrii ai respectivei comunitati vor reactiona. Primul...Guta.

Conform sintagmei mic la stat, mare la sfat, "marele cantaret si compozitor" a declarat:

După părerea mea, având în vedere că domnul preşedinte, din ce am văzut eu la televizor, am văzut că se pricepe la dans, am văzut că le are cu dansul. Avându-le cu dansul, înseamnă că domnul preşedinte are şi ureche muzicală, pentru că nu te poţi apuca să dansezi dacă nu ştii.

Dânsul cred că s-a aliniat majorităţii. Şi cred că a pronosticat o cifră foarte aproape de adevăr. Peste 90% din ţară se distrează, se simt bine pe acest gen. (...) Dacă manele au reuşit, în ciuda faptului că se spune că suntem fără şcoală, fără cultură, într-un cuvânt, că suntem inculţi, am reuşit, prin textele noastre, să cântăm viaţa de zi cu zi aşa cum e ea şi să ne adresăm oamenilor pe înţelesul lor. Manelele are linii melodice foarte melodioase şi foarte bine gândite ca şi conţinut pe linie melodică. Iar pentru cei care nu iubesc manelele, eu nu am nimic cu nimeni, dar ar trebui să fie lăsaţi în pace şi cei care ascultă manele, să nu mai fie acuzaţi că dacă asculţi manele eşti ţigan.

Exprimarea spune totul. Personal, a trebuit sa citesc de trei ori textul ca sa il inteleg, dar cine stie, poate altii imi vor depasii recordul.

Nu am nimic cu domnul G(P)uta, omul face ce poate pentru a trai cat mai bine. Nici macar cu manelistii sau cu cei care asculta manele nu am nimic, la fel cum nu am nimic nici cu iubitorii altor genuri muzicale. Sau cu paranoicii, habotnicii, fanaticii religiosi si asa mai departe. Atata timp cat o actiune sau o preferinta a unei persoane nu ma afecteaza, sunt adeptul libertatii de exprimare. Deci, nu are decat sa faca ce vrea cu timpul sau si sa si-l petreaca cum ii place lui mai mult, dar sa nu ma deranjeze. Ascultati manele pana asurziti din partea mea, dar sa nu aud eu. La fel cum si eu ascult un anumit gen de muzica, dar ascult doar eu, si nu bazai si pe altii cu gusturile mele muzicale.

De aici insa si pana la a afirma ca 99% din populatia romaniei asculta manele si se distreaza pe manele e cale lunga insa. Poate in cercul de prieteni si cunostinte ale domnului presedinte se asculta manele, sau poate ca pur si simplu a fost doar o declaratie ca sa-i mai linga in fund pe tigani, acesti oropsiti ai sortii, si sa incerce sa se puna mai bine cu dansii dupa iesirile anterioare.

Dar va rog domnule presedinte, sa pastram totusi un simt al decentei si sa nu insultam chiar in asa hal pe cei care nu asculta manele, care garantez ca in nici un caz nu reprezinta 1% din populatia acestei tari, asa cum ati afirmat domnia voastra. Luatii in brate pe Guta, Copilu Minune, Minodora si mai stiu eu cine vreti, dar scutiti-ne de asemenea declaratii penibile. Mai ales ca uite, daca le dati apa la moara le sare mustaru la astia micii si fac urat...ne violeaza urechile nu doar cu muzica lor ci si cu gramatica limbii romane. Stiu ca e greu sa fiti reprezentantul tuturor romanilor si ca aveti tendinta sa ii "ciuruiti" pe cei care sunt de alta parere decat dumneavoastra, dar totusi...

Pretul valorii

Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul!
Lucru cunoscut deja. Fie ca suntem din cei de jos(si ne ocupam toata ziua cu asigurarea traiului zilnic), fie ca suntem din cei de sus(si ne ocupam toata ziulica cu furtul si inselarea asteptarilor celor care ne-au ales), rezultatul e acelasi...nu avem timp.

Mai grav este insa altceva...faptul ca nu avem grija de cei care ne vor urma. Pe langa distrugerea premeditata a sistemului de invatamant, asist in ultimele luni la distrugerea tinerilor care au valoare. Ma rog, unii nu au, dar nu ma voi referi in cele ce urmeaza la acestia, ci la cei care intr-adevar au valoare.

Ma voi referi de exemplu la absolventii de facultate care au intrat la doctorat in anul I, si care dupa 4 luni de la inceperea scolii doctorale inca nu sunt incadrati in aceasta forma de invatamant si mai mult, nu au primit nici un leu din bursele pe care le merita. Dupa 4 luni de stat pe unde apuca si de mancat ce pica, ei se afla in aceeasi situatie ca la inceput, muncesc degeaba si gratis. Fara garantia zilei de maine, fara un ban ca sa aiba cu ce sa plateasca o cazare sau o masa, asista neputinciosi la aruncarea pisicii moarte din curtea ministerului invatamantului in ograda ministerului muncii si invers. Culmea culmilor e alta insa...cea mai mare parte din bursa lor este asigurata de catre bani proveniti din finantare europeana, doar o infima parte este data de catre mult iubitul stat roman. Si, tocmai datorita acestui mizilic cu care statul roman ar trebuii sa contribuie, e blocata toata povestea. Pentru ca statul roman, in marinimia sa, continua sa isi bata joc de acesti tineri, unii dintre ei capabili, si amana semnarea unor banale hartii.

Si ma voi mai referi la un caz...cel al olimpicilor din Hunedoara si Deva. 1300 de elevi, premianţi la olimpiadele naţionale şi internaţionale, nu şi-au luat banii. Primăriile ar fi trebuit să le plăteasca bursele de merit şi de performanţă. Fiecare olimpic ar fi trebuit să primeasca lunar 80 de lei, dar nu au vazut banii din luna august a anului anterior! E posibil ca aceste zile sa primeasca banii de anul trecut, insa cei de anul acesta probabil ca nu o sa-i mai vada niciodata pentru ca intre timp s-a schimbat legea bugetului de stat.

Deci...are sens sa faci scoala in romania? Sa inveti, sa mergi la olimpiade, sa dai la doctorat? Ne vaietam ca tara o duce prost, ca suntem condusi de incapabili si hoti, dar le dam in cap tocmai celor care ne urmeaza si care ar trebuii sa fie incurajati sa ramana in tara, nu sa emigreze.

Inchei cu o dedicatie, am auzit ieri piesa, si am ramas fara cuvinte. Chiar daca nu e genul de muzica care-mi place mie, merita sa fie ascultata pentru versurile sale.

Puya feat. Kamelia - VIP - gamato.ro

Revista presei zilnice

• FMI va vira astăzi României a treia şi a patra tranşă din împrumut - Este vorba despre aproximativ 2,3 miliarde de euro, din care 1,15 miliarde de euro vor finanţa, în mod direct, deficitul bugetar. Restul banilor vor intra în conturile BNR, pentru susţinerea cursului de schimb.Reprezentanţii fondului au anunţat că România se confruntă în continuare cu dificultăţi fiscale majore. Adică la buget se adună prea puţini bani faţă de cheltuielile pe care statul le are. FMI nu se fereşte să comunice faptul că tot ce a fost mai rău NU a trecut încă, dar spune că autorităţile române sunt pregătite să ia măsuri adiţionale pentru atingerea obiectivelor asumate.
  Uraaaa...inca o gura de oxigen pentru romanica. Problema e ca ma tem ca o sa ajungem sa traim doar cu tubul de oxigen la gura, si uitam sa respiram singuri. Cam asta e directia spre care ne indreptam sub atenta obladuire a guvernarii Basescu-PDL.
• Despăgubirile la RCA vor fi plătite înainte de efectuarea reparaţiilor - Asiguratorii vor plăti despăgubirile în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) înainte de efectuarea reparaţiei, iar preţurile vor fi stabilite de asigurător în funcţie de preţurile "de catalog" şi nu după propriile criterii, potrivit modificării normelor emise de CSA.
  Intrebarea e, cum arata acele preturi "de catalog"? In rest...no comment!
• Congresmenii-anchetatori au luat bani de la Toyota - Zeci de membri ai Congresului SUA - care sunt acum parte în cele trei comisii care anchetează riscurile aduse de automobilele Toyota pentru americani - au luat bani, de-a lungul ultimei decade, din partea firmei nipone. Ei au intrat în posesia banilor legal, sub forma unor donaţii de campanie, dar presa de peste Ocean pune la îndoială imparţialitatea lor.
  Astia is mici copii pe langa "micile contributii" care au avut loc in campaniile electorale din Romania. Habar nu am ce avantaje o fi avut cei de la Toyota in urma unor asemenea practici, insa scumpa noastra tara sigur s-a umplut de borduri si pavaje ca sa dau un mic exemplu ;)
• SUA ies definitiv din recesiune - Analiştii exclud revenirea crizei economice. Consumul final se va revigora mai încet, odată cu reducerea graduală a ratei şomajului, care acum se situează la 9,7%.
  Bine macar ca unii ies, asta in timp ce noi ne afundam tot mai tare.
• Băsescu: La 99% dintre români le plac cântecele, nunţile, soliştii şi manelele romilor - Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la prezentarea unui raport privind situaţia romilor, că aceştia nu sunt respinşi de societate şi a menţionat că mulţi români apreciază obiceiurile, cântece şi soliştii acestei etnii, el dându-l ca exemplu pe Adi Minune. "Niciodată veniturile romilor nu vor putea creşte până când nu vor fi angajaţi în câmpul muncii şi niciodată nu vor putea fi angajaţi în câmpul muncii până când nu vor fi angajaţi până când nu vor merge la şcoală. Cheia evoluţiei pozitive a minorităţii rome este să-şi trimită copii la şcoală", a mai afirmat Băsescu.
  Si cand te gandesti ca toate astea sunt spuse de catre omul care a folosit apelativul "Tiganca imputita"! Pe de alta parte, ce mai pot sa zic...ma declar mandru element al celui 1% caruia nu ii plac cantecele, nuntile si manelele. Cat despre angajarea romilor in campul muncii si ducerea lor la scoala, asta nici macar super-Base nu o sa o faca in veci vecilor Amin!!! :))

Revista presei zilnice

Principala mea sursa de postari pe blog o constituie stirile pe care le vad in stanga si'n dreapta in fiecare zi pe internet. Si trebuie sa recunoastem, mare gaselnita si internetul asta!

E ceva sa ai posibilitatea sa stai in fiecare dimineata in timp ce iti savurezi cafeaua sau te trezesti si sa citesti ziare online fara sa mai umbli sa cumperi acele ziare, sau sa platesti abonament. Pur si simplu, te asezi cat mai confortabil in scaun/fotoliu, dai din cand cate un click, si mai vezi si tu ce se intampla pe lumea asta. Accesul la informatie a devenit in zilele noastre mai usor ca oricand, totul e sa vrem sa fim informati. Altfel

Cu mâine zilele-ţi adaogi,
Cu ieri viaţa ta o scazi
Şi ai cu toate astea-n faţă
De-a pururi ziua cea de azi.

Inca de pe vremea cand eram un chistoc de om, am fost interesat de stiri. Sa stiu ce se intampla in jur, sa stiu pe ce lume traiesc. Iar cel mai usor mod sa realizezi asta e sa citesti presa si sa urmaresti un jurnal de stiri. Chiar daca in prezent asistam la o avalansa de stiri de scandal iar principalele jurnale de stiri persevereaza in a prezenta scandaluri politice, crime si violuri, totusi mai exista si anumite "scapari" pozitive. Din tot "circul media" actual tot se pot extrage anumite stiri utile, cum ar fi cele care mi-au atras atentia in aceasta dimineata:

• Teleenciclopedie modernă la Prima TV - Incepand de azi se lanseaza o noua emisiune ce combina stiinta cu divertismentul. Ea va fi difuzata in zilele de luni pana vineri la ora 17:15 si este inspirata dintr-un format care a rulat la postul ProSieben mai bine de 10 ani. Ar fi cazul sa apara astfel de emisiuni, da de mai se desteapta si romanul nostru! Dupa cum spuneam si mai sus, e suprasaturata piata media de scandaluri si infractiuni.
  
• România o ia la vale - Odată cu topirea zăpezii, râurile se umflă şi inundă gospodării. Drumurile se surpă şi iau cu ele case şi copaci. Locuinte inundate si parasite de proprietari, sate izolate de restul lumii si cai ferate care nu mai pot fi circulate, oameni cu lacrimi in ochi care plang pentru ca si-au pierdut agoniseala de o viata. Scenariul cu care deja incepem sa ne obisnuim; an de an aceleasi probleme la venirea primaverii. Consecinta pe de o parte a propriilor greseli facute cu ceva timp in urma prin constructii in locuri cu risc ridicat de inundatie si alunecari de teren, consecinta defrisarilor inconstiente facute in anii de dupa revolutie, consecinta lipsei lucrarilor de amenajare a cursului unor rauri sau calitatea proasta a acestora. Platim pentru propriile greseli si "omisiuni", Doamne Doamne nu doarme!
• "Eu când vreau să fluier, fluier" a câştigat Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin
  - Inca un film realizat cu buget mic care reuseste sa atraga atentia criticilor de specialitate si este recompensat cu un mare premiu international. Pe langa Ursul de Argint, lungmetrajul a primit si "Marele Premiu al Juriului" precum şi distincţia "Alfred Bauer", oferită pentru noi perspective în arta cinematografică. Talente se afla peste tot in tara asta. Doar ca nu sunt valorificate. Inca o dovada a faptului ca romanul poate sa faca multe, doar sa fie lasat. De catre proprii lui compatrioti!:(
• De ce dă BNR un milion de euro pe 12 jeepuri: „Dacă nu cheltuim banii, trebuie să-i distrugem“ - "BNR este o instituţie unică. BNR nu poate, prin lege, să ajute statul cu bani. Aceşti bani nu sunt de la bugetul de stat, ci sunt ai băncii centrale. Noi nu putem nici să construim poduri sau şcoli, nici să dăm bani pentru pensii. Dacă aceşti bani nu sunt cheltuiţi, ei trebuie să fie distruşi. Banii BNR nu au voie să iasă din interiorul BNR", a declarat pentru Gândul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Ca sa priceapa toata lumea. Iar lucrurile astea toate ar trebuii spuse clar si tare la toate posturile media, sa se inteleaga de catre orice om care este statutul BNR. Lucru valabil nu numai in aceasta situatie. Opinia publica ar trebuii lamurita periodic despre cum stau lucrurile in statul roman, ce se poate face si ce nu, care sunt drepturile unei persoane sau institutii.

Limba noastra-i o comoara

Si e normal sa fie asa...e limba noastra, probabil unul dintre putinele lucruri care ne uneste cu adevarat pe toti cei care ne numim romani. Ce alte lucruri avem oare in comun care sa ne puna in evidenta mai bine nationalitatea decat limba pe care o vorbim?

Din pacate insa, in ultima vreme asist la o degradare tot mai accentuata a limbii noastre. Mai precis a modului in care ea este folosita in exprimare. Si nu o spun doar asa de capul meu, o spun pentru ca am observat acest lucru in urma contactelor directe pe care le am cu elevii mei. Asa ca, rezultatele statisticilor facute in urma noului sistem de bacalaureat mi se par mincinoase. Si o spun cu mana pe inima! Dar, ca sa fiu mai clar, iata ce anume spun aceste rezultate:

Conform rezultatelor finale făcute publice de Ministerul Educaţiei, nici un profesor nu a acordat un punctaj mai mic de 25 de puncte, din totalul celor o sută, cât reprezintă scorul maxim pe care îl pot obţine candidaţii. De altfel, majoritatea liceenilor (55%) au obţinut cel mai bun calificativ cu putinţă, anume "experimentat", ceea ce înseamnă că au convins comisia de examinare că înţeleg foarte bine un text la prima vedere, că au o capacitate foarte ridicată de sinteză şi de comentare a acestuia şi că se exprimă admirabil. Pe treapta imediat inferioară, anume "avansat", s-au poziţionat 32% dintre candidaţi, în timp ce doar 13% dintre cei 205000 de elevi au primit un certificat de utilizator "mediu".

Evident ca pun la indoiala corectitudinea evaluarilor facute. Nu de alta, dar, asa cum am spus si mai sus, stiu foarte bine cam ce cunostinte si capacitati de exprimare au absolventii de liceu. Pe langa lipsa crasa de cultura generala in domeniul literar, in afara da "a", "i" si celalte sunete "armonioase" pe care din pacate le intalnim si in exprimarea unor persoane publice gen parlamentari, acesti absolventi nu sunt de obicei in stare sa lege doua propozitii inteligibile si fara poticneli. Nu stiu cum au inteles examinatorii sa evalueze capacitatea de sinteza si comentare a candidatilor, insa experienta personala ma face sa o consider fie nepotrivita fie pur si simplu falsa. Pentru ca altfel nu-mi explic cum primesc calificativul "experimentat" niste elevi care peste 6 luni ajung pe bancile facultatilor si esueaza lamentabil in momentul in care sunt provocati sa se exprime.

Exista si o explicatie a acestui fenomen, explicatie pe care cei in masura refuza sa o vada sau mai rau, sunt constienti de ea, dar tac malc. Iar aceasta explicatie nu e valabila doar pentru proba de limba romana ci pentru toate probele de la examenul de bacalaureat. Si anume, faptul ca notele sunt umflate in draci. "Ce sa si faci cu ei, doara nu o sa pice toti acuma. Lasa, ca ii lasam sa scape, si sa-si bata capul cu ei urmatorii profesori. Sa-i pice aia daca vor." Si uite asa, se formeaza lantul slabiciunilor, si te pricopsesti pe cap cu studenti care nu sunt in stare sa lege doua propozitii inteligibile sau sa faca o operatie elementara de aritmetica. Iar cand il intrebi cat a luat la bacalaureat, rade si zice ca 7, 8 chiar si 9!

Doamne, doamne...ce as vrea sa pot sa filmez perlele acestor absolventi pe care ii primesc pe mana in fiecare an si sa ma duc cu acele casete sa le bat de cap tuturor profesorilor care le-au dat note mari. Pentru ca dansii au scapat de problema, pasand mai departe responsabilitatea altora, insa nu au facut un serviciu acestor copii, ci un deserviciu. Invizibil la inceput, dar un deserviciu. Le alimenteaza iluziile si sperantele lor si parintilor lor, ii incurajeaza sa insiste in incultura si ignoranta, ii fac sa devina niste pomanagii care asteapta sa beneficieze de slabiciunile sistemului si nu niste caractere puternice care sa aiba constiinta valorii proprii si care sa incerce sa faca ceva prin puterile lor. Toate acestea nu se vad cat sunt elevi, insa in momentul in care ies de pe bancile scolilor realitatea cruda ii aduce cu picioarele pe pamant. Pentru ca la orice interviu de angajare, aceste slabiciuni ies in evidenta. Asa ca, fie ajunge distribuitor Coca-Cola cu diploma de absolvent de facultate, fie geanta in spinare, si la emigrat! Cati din cei care au terminat o facultate intr-un anumit domeniu ajung sa si profeseze in acel domeniu?

Insa, destul cu indignarea si profetiile apocaliptice. Sa ma intorc la dulcea noastra limba romana, pe care absolventii nostrii de liceu o stapanesc cu atata pricepere...

Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc, ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plîng şi care-o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.

Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Despartiri - Noi inceputuri

Nu m-am inmuiat, si nici nu mi-au dat lacrimile, asta e clar. Insa, totusi, e un moment memorabil, pe care nu il pot trece cu vederea. Dupa atatia ani in care au prezentat impreuna Observatorul de pe Antena 1, Sandra Stoicescu si Lucian Mandruta renunta la emisiunea care i-a consacrat.

Sandra si Lucian spun la revedere - gamato.ro

Vorba vine, renunta, pentru ca mai mult ca sigur cei doi nu ar fi facut asta fara sa le fie impus de sus. Cam asta este insa legea firii, nimeni nu ramane la infinit intr-un loc, fie ca ne place fie ca nu, la un moment dat trebuie sa ne ducem.

Nu m-am uitat la jurnalul de stiri respectiv decat de foarte putine ori in acesti 7 ani. De fapt nu prea ma uit la jurnalele de stiri de la tv, prefer presa scrisa, mai putin incarcata de comercial si drama. Si nici nu am fost un fan al celor doi comentatori, evident.
Ramane insa totusi un mic detaliu asupra caruia vreau sa insist. Acesti doi oameni au muncit 7 ani intr-o echipa. Asa cum spune si Lucian, a stat la munca mai mult decat a stat cu copii sai. Meseria pe care o practica este una egoista. Bine platita, nu am nici o indoiala, insa egoista. Si, cam asta e adevarul, nu am motive sa cred ca nu e asa. Cei doi vor continua in cadrul televiziunilor voiculesciene, dar probabil ca nu vor mai beneficia de acelasi factor de popularitate si impact pe care l-au avut. Si, nu cred ca a fost ceva regizat in lacrimile Sandrei, chiar daca risc sa par sentimental. Cand investesti atata energie si timp intr-un proiect ce se intinde pe 7 ani, mi se pare normal sa te implici emotional si sa devii sentimental atunci cand trebuie sa renunti la el.

In fine, evolutia isi urmeaza cursul ei natural. Vor veni noi prezentatori care ne vor amuza cu greselile lor de dictie. Iar dupa acestia altii, si tot asa. Fiecare sfarsit sau despartire e de fapt un nou inceput. Pentru altii! Nimic nu e etern, totul se schimba si se transforma.

Ps. Oare mama tuturor dinozaurilor, T-Rex-ul stirilor de la Pro-TV, Andreea Esca, cand pleaca? :D

Nasul fin pe cheltuiala se tine

In timp ce-mi faceam revista presei zilnica, mi-a sarit in ochi un titlu ilar la inceput, dar pe undeva de inteles daca stam sa ne gandim putin. Adica, faptul ca un pasager îmbarcat pe o cursă aeriană canadiană a fost scos din avion înainte de decolare, pentru că mirosea urât şi provoca disconfort celorlalţi pasageri, dupa cum informează CNN News.

De ce mi-a atras atentia? Pentru ca sunt o persoana cu miros fin, poate prea fin, iar asta ma afecteaza. Iar in ziua de azi, cu atatea parfumuri si "miasme" cate exista in comert, a devenit un adevarat chin pentru sistemul meu olfactiv sa se adapteze in anumite situatii "limita". Ma refer aici in special la situatiile in care sunt nevoit sa stau intr-o sala cu 15-20, chiar 25 de persoane, fiecare parfumata intr-un mod cat mai "placut" pentru propria persoana. Si nu am nimic cu aceste persoane, adevarul e ca apa e scumpa sa faci baie in mod regulat, plus ca unii(cum as fi si eu) transpira din abundenta, asa ca e de inteles sa "dregi busuiocul" cu nitel parfum. Si mai inteleg ca si parfumurile astea sunt fabricate intr-un mod indoielnic, si uneori scapi mai mult pe tine, asa ca vorba celor din Vacanta Mare, ajunge sa "puta de se aude de la doi kilometrii". Ce sa-i faci...se intampla.

Dar, una e sa ai o persona cu narile infundate in preajma parfumata de trozneste, si alta e sa ai 10 de astfel de persoane, ale caror miresme se combina si iese o combinatie de ti se pare ca gazul lacrimogen folosit de trupele de mentinere a ordinii publice sunt nimic. De fapt, ce zic gaz lacrimogen,...gazul sarin e mic copil pe langa ce "miasme imbatatoare" pot sa rezulte din astfel de intalniri de gradul 7.

Dar ce sa-i faci, se poate si mai rau. Bine macar ca nu s-a inventat inca parfumul cu miros de sulf sau alte minuni. In rest, mai vine cate o gripa si ma scapa cateva zile de chin :D

Asa ca, citind acel articol, mi s-a aprins beculetul in capatana...uite domnule ca in civilizatie poti sa fii dat jos din avion daca puti. Probabil ca si pe mijloacele de transport in comun e la fel. Si poate...chiar si in public. Sa te puna naiba sa nu te speli, ca rapid esti catalogat "stinky" si trimis afara. Pacat ca in romania insa nu se poate aplica o asemenea masura, ca ar trebuii sa debarcam pe majoritatea :))

Vise mai baiatule. Mai termina cu visele, si pune niste saruri la nas, sa-ti revii. Nasul fin pe cheltuiala se tine. Fie ai bani si atunci te duci la naiba prin ceva insula din polinezia unde nu te agreseaza nimeni cu odorizantele din dotare, fie daca nu taci si rabda in Romania. In timp cine stie, poate ai noroc si ramai fara miros ;)

Noi nu putem! Dar voi da?

Azi simt ca ma cuprinde furia. Si revolta. Pe toti, pe toate, pe tot ce e in jur. M-am saturat si de realitate, si de trecut, si de prezent. Viitorul e sumbru, lumea si civilizatia se clatina din toate incheieturile in mintea mea. Put si simplu ma curpinde un sentiment de greata, de repulsie fata de tot ce e in jur.

Motive ar fi multe si diverse, insa mai ales unul ma scoate din pepeni. Si anume, ceea ce am patit ieri seara la un examen. Fiind chemat sa ajut la supravegheat la examenul unor studenti de la master, am avut "placuta" surpriza sa intalnesc acolo trei "ingineri" cu patalama, adevarati intelectuali. Dupa nici 15 minute scurse agonizant de la vizualizarea subiectelor, respectivii incep sa faca scandal, sa se foiasca, sa comenteze ca ei asa ceva nu au mai pomenit, iar la solicitatea noastra de a se calma se ridica in picioare si incep sa vocifereze ca adica cum sa nu se poata uita la vecini in foi sau sa nu vorbeasca la telefon...ei studenti la master. De fapt, ei nu sunt studenti obisnuiti, ei sunt oameni cu diploma, si mai mult, pe diploma lor scrie inginer! Sa nu indraznim sa-i judecam ca pe pustanii din anul I ca ei is oameni maturi, cu servici, care au altele mult mai bun de facut decat sa invete pentru amaratul nostru de examen. Si degeaba ne dam noi rotunzi, ca o sa-i trecem, fie ca vrem fie ca nu, pentru ca ei au intrat la master si nu se poate sa nu termine, odata ce au fost admisi. Ei sunt ingineri!!!

Sincer, cred ca a fost prima data in viata mea de cand sunt in domeniu si am ramas descumpanit pentru cateva clipe. Credeam ca..."a innebunit lupul"! Mai ales ca, erau totusi niste "ingineri" veritabili, cu palma cam cat capul meu ;) Iar ceilalti colegi ai domniilor lor stateau si se uitau, asteptand sa vada reactia noastra, putin amuzati. Norocul nostru a fost ca am reusit sa-mi revin si mi-am revenit in cateva clipe, dupa care am raspuns "Intr-adevar, mai demult, cine avea diploma de inginer era cineva. Era respectat, era un intelectual si un om cult, facea parte din randul elitelor. Totul s-a schimbat insa dupa ce au terminat unii ingineri ca voi domnilor! Degeaba pe diploma voastra scrie inginer, daca la atitudine si comportament va depaseste un maturator de strada."

Am riscat probabil, si nu cred ca am fost sau nu sunt departe de a ma trezi intr-o buna zi si cu una peste bot. Dar, asta e...ori la bal, ori la spital. Rezultatul a fost pozitiv pentru moment, adica s-au potolit si au continuat sa se uite la pereti scrasnind din dinti. Probabil ca au trecut, nu stiu, si nici nu ma intereseaza. Ceea ce ma intereseaza e faptul ca suntem siliti sa toleram asemenea comportamente. La nici 10 minute dupa toata scena, ne trezim ca apare ditamai domnul profesor important de acolo, care ne intreaba cum merge treaba, daca copilasii stiu, si sa avem rabdare cu ei, ca sunt pretiosi pentru facultate. Trebuie sa fim elastici cu ei, nu rigizi ca parul.
Cum mama dracului sa nu ma enervez atunci? Daca cineva imi poate explica in asa fel incat sa inteleg, are o seara de baut bere pe banii mei. Namilele inculte si badaranii sunt pretiosi pentru facultate, iar profii amarati, da-i naibii, ca nu conteaza. Cam asta e invatamantul universitar din romania, unde primeaza cantitatea de studenti, nu calitatea lor. Cine are studenti multi, ia banu gros de la minister si putin ii pasa de restul. Bine ca in schimb e plina presa de ce absolventi slabi si macelari ies pe bancile facultatilor!

Inchei pe versurile lui Nicolae Labis

O parte din noi ne-am învins
Greşeala, minciuna şi groaza,
Dar e drum, mai e drum necuprins
Pînă-n zarea ce-şi leagănă oaza.
Generaţii secate se sting,
Tinerii rîd către stelele reci -
Cine-şi va pierde credinţa-n izbîndă
Pe-aceste mereu mişcătoare poteci?

Cine din noi va muri
Înainte ca trupu-i să-i moară?
Cine-o să-şi lepede inima-n colb -
Insuportabil de mare povară?
Ca un vînt rău, ori ca o insultă
Întrebarea prin rînduri trecu.
- Ascultă, ascultă, ascultă!
Noi, nu! Niciodată! Noi, nu!

Calificari pentru Olimpiada

In mod normal nu e un subiect care sa ma pasioneze, insa astazi nu m-am mai putut rabda. Nu vreau sa fac misto, pur si simplu prezint faptele, pentru ca daca nu o spun, simt ca o sa explodez.

Saptamana asta e saptamana de restante la facultati. Cu alte cuvinte, am de lucru :( Nu asta e problema, e meseria mea si o fac chiar daca in asemenea momente nu resimt nici o placere. Insa azi am patit un lucru care m-a socat si m-a amuzat in acelasi timp.
Na bun...iata cum sta treaba:

• Locul si ora - cladirea centrala de pe Daicoviciu, ora 8 dimineata.
• Disciplina - Analiza Matematica.
• Examinatori - eu si o doamna profesoara X.
• Victime - seria A constructii, anul I si cei "avansati" din anul II, III si IV.
• Scenariul - asezam cei 33 de "catindati" in sala strategic, le dam subiectele pe categorii in functie de cat de "avansati" sunt. Dupa vreo 10 minute de "politie politica", pleaca 20%. Ehh, asta e...ne consolam cu ideea ca au fost prea usoare subiectele pentru ei si au terminat repede ce au avut de scris si continuam. Trec 30 de minute, mai pleaca cativa foarte bine pregatiti. Dupa o ora, mai sunt jumate mai slabi pregatiti care au nevoie de mai mult timp, restul deja au plecat, probabil ca sunt acum la biblioteca, studiaza pentru urmatorul examen. Dupa 90 de minute mai avem vreo 10, dintre care doi sunt din anul 2 si transpira din greu, subiectele sunt grele, si numai nu pot citi rezolvarile de pe tavanul pe care il fixeaza cu obstinatie. In cele din urma, trece timpul regulamentar si vin si ei sa predea lucrarile. Vazand ca dau foile goale, ne gandim sa-i legitimam, nu care cumva sa fie o farsa si sa fim filmati cu camera ascunsa sau ceva...altfel cum sa ai la "olimpiada" studenti care sa dea foaia goala. Mai ales ca nu prea ii cunosteam, insa asta nu ne mirase prea tare inainte nefiind primul caz de olimpici necunoscuti pe care am avut onoarea sa ii examinam. Cand colo...SOC si GROAZA! Stimabilii erau studenti la alta sectie. Asa ca incepem chestionarea.

I: Mai baieti, voi ce examen ati dat acuma?
R: Analiza matematica...(chicoteli)
I: Si cu cine ati facut materia la curs?
R: Cu doamna Y...(zambete)
I: Si doamna profesoara care v-a dat subiectele, cine e dansa?
R: Doamna Y, evident...(chicoteli din nou)
I: Si daca va arata buletinul si va dovedeste ca nu e doamna Y, ci doamna X, ce ziceti?
R: ...imposibil! Colegii ne-au spus ca avem azi examen in sala CII de la ora 8.
I: Pai nu o recunoasteti pe doamna profesoara? Ati fost la scoala macar odata sa vedeti cu cine faceti ore?
R: Da...dar am stat in spatele salii.
I: Pai si cu dansa ati facut curs sau nu?
R: Nu.
I: Si atunci, care e concluzia?
R: Pai, colegii asa au zis.
I: Da colegii vi i-ati vazut in sala azi, aici?
R: Nu.
I: Si atunci, care e concluzia?
R: Am gresit examenul?(rasete)
I: Si, nu v-ati dat seama de asta? Daca ati vazut ca nu recunoasteti colegii si nici pe examinatori, nu v-ati gandit la nimica?
R: Pai materia era tot analiza matematica. Am recunoscut-o.
I: Pai si daca ati recunoscut materia...de ce dati foile goale?
R: Pai...stiti...de fapt noi nu am fost la scoala deloc...si nu stim cum arata doamna profesoara sau colegii...si nici materia...
I: Cum nu va stiti colegii? Sunteti in anul doi si nu va stiti colegii?
R: Nu, am vorbit doar la telefon cu ei.
I: Si la examene nu ati mai fost sa-i vedeti?
R: Am fost la cateva, dar nu am tinut minte colegii.
I: Si acum, ce sa facem noi cu voi?
R: Sa ne lasati sa plecam! (rasete)
I: Da sigur stiti unde e iesirea?
R: DA! (rasete din nou)

Ehh...cam asta e tot. Concluziile, le trage fiecare cum vrea, eu stiu care au fost concluziile mele, dar nu le zic la nimeni, ca e secret ;))

Un singur lucru e sigur, cei doi ar castiga cu brio o olimpiada, ceea de inconstienta. Asta, daca se prezinta la ea, si nu gresesc si acolo sala :))

Despre starea de normalitate

Evident, cu ghilimelele de rigoare. Pentru ca in romania nu exista normalitate, doar abateri de la aceasta. Incepand de aseara, vuieste internetul de un video filmat intr-o scoala obscura din mandra noastra tara:

Profesoara vs Politie - gamato.ro

Normal ca vuieste internetul...doar e rost de scandal si cearta. La nimic nu se pricepe mai bine romanul decat sa discute pe o anumita tema. Iubim barfa, sa ne dam cu parerea, sa comentam pe marginea unui subiect la moda. Asa ca, in cateva ore s-au umplut toate siteurile cu clone ale respectivului filmulet si da-i domnule frau liber la dezbateri, pareri pro si contra unuia dintre cei doi "combatanti". Ca sa folosesc o expresie literara, au curs si o sa mai curga rauri de cerneala pe marginea acestui subiect. S-au incins tastaturile calculatoarelor de cata patima au pus romanii in comentarii pe forumuri. Parerile sunt impartite evident, si sunt concentrate in jurul a doua curente principale.

• bine i-a facut la cioara, si asa avea gura mare si nimeni nu incapea de ea. Mai mult s-a si legat de un politist aflat in exercitiul functiunii, fapta penala incadrabila la categoria ultraj. Oricum, romanul tot roman, stie cum se potoleste o femeie isterica, se vede ca "doamna" profesoara are experienta, ca a schimbat automat placa cand a luat-o peste bot. Iar respectiva "doamna" daca asa se comporta cu colegii si cu autoritatile statului, atunci oare cum se comporta cu elevii sai?
• e inadmisibil sa lovesti o femeie. Iar politistul trebuie dat afara, pentru ca e un frustrat incapabil sa-si controleze pornirile animalice, o bruta care aplica legea talionului. Ok, doamna a exagerat, dar exista lege, trebuia sa "domnul" politist sa reactioneze dupa litera si spiritul legii. Mai mult, uitati-va cu cata putere o loveste pe sarmana femeie, se vede cum acolo e acumulata toata ura incultului fata de profesori si cei care au vrut sa-l invete sa fie om in viata. Si in plus, asta e discriminare fata de tigani!

Si da-i si lupta neicusorule...mai ceva ca la 48 :D

O sa mai dureze ceva pana lucrurile se vor potoli si se va reintra pe fagasul normal. Pentru ca, de fapt aici vreau eu sa ajung. Ce inseamna normal in aceasta situatie? Pai, normal ar fi sa se faca o evaluare psihologica celor doi protagonisti si sa se stabileasca daca sunt apti sa exercite acele meserii. Tot normal ar fi ca cei doi sa fie evaluati si profesional, sa se vada daca sunt intr-adevar sunt calificati sa se afle pe acele posturi. Si tot normal ar fi ca ramanerea doamnei profesoare in cadrul acelei institutii de invatamant sa fie supusa aprobarii colegilor sai, pana la urma acestia sunt cei care au solicitat interventia politiei si ei trebuie sa o suporte.

Dar, probabil ca cel mai normal lucru ar fi ca persoanele autorizate din cadrul autoritatilor sa apara in media si sa expuna clar statutul politistului roman. Ce anume are acesta voie sa faca, care sunt drepturile pe care le are si ce anume trebuie sa inteleaga tot manelistul, cocalarul, tiganul, infractorul, soferul, pitipoanca s.a.m.d...ca nu au voie sa faca!!! Si sa ne educam copii in acest sens, sa nu ajunga in situatii similare. Nu putem sa avem pretentia sa fim o tara democrata din uniunea europeana daca nu stim sa respectam autoritatile!!!

Adica, breee, nu dati palme la politisti...ca dupa aia incepeti sa ciripiti ca "doamna" din imagine! Asta daca aveti noroc, ca altfel va tranteste gaborul jos, va leaga si va trage un "perdaf" la sectie de va merg fulgii. Sau cine stie, poate aveti norocul sa o faceti in SUA, unde va baga cateva socuri electrice, sau chiar putina zeama de plumb ;)

Valentine's day

Gata, a trecut, acu pot sa fac pe viteazul. Ca orice "mascul" contemporan, am asteptat cu nerabdare aceasta data...sa treaca odata!!! :))

Urasc "sarbatoarea" asta. Din tot sufletul! Nu pentru sarbatoare in sine, ci pentru ceea ce a ajuns. Pentru superficialitatea care o inconjoara si o face sa devina un eveniment comercial. Odata ca noi, romanii cei fara minte si mandrie nationala, avem echivalentul acestei sarbatori...pe 24 februarie avem dragobetele. Si, la fel ca si in alta situatie si anume Luminatia sau Sarbatoarea mortilor, nu avem taria morala sa ne apreciem vechile obiceiuri ci imprumutam sarbatori comerciale de la altii. Dragobete nu e bun, trebuie Valentine's day; Luminatia nu e buna, trebuie Halloween. Nu suntem in stare sa ne valorificam propriile obiceiuri si imprumutam fara nici un fond de la altii, suntem ridicol de slabi.

Asta ca asta, ce ma dispera insa la culme e asa cum am zis si mai sus, modul in care comercialul si chitch-ul strica orice urma de onestitate si frumusete. Iar asta e doar inceputul...urmeaza 1 martie si 8 martie. Si peste tot in locurile publice o sa fii calcat in picioare de "comerciantii" de ocazie care mai ca iti vara pe gat mici "atentii" pentru cei din jur pe care ii apreciezi. Sa nu fiu inteles gresit, apreciez enorm persoanele de gen feminin din jurul meu dar toata tevatura asta care se face in jurul lor imi provoaca greata. In loc sa apreciem pur si simplu frumusetea si bunatatea mamelor care ne-au dat viata, dragostea sotiilor care ne stau alaturi la bine si la rau si care ne daruiesc urmasi, am ajuns sa umblam dupa ursuleti, inimioare, si alte fiare fara valoare pentru o singura zi, iar in rest...aceiasi indiferenta si nepasare specifica romanilor. De asta urasc sarbatorile astea, pentru ca nu sunt sincere! Totul in jur e falsitate si spoiala. Nu luam o floare sau o atentie persoanelor dragi pentru ca intr-adevar tinem la ele...ci pentru ca asa se procedeaza in aceste zile, si trebuie sa nu facem exceptie nici noi. Sa fim doar in ton cu moda :(

Hai ca iau o tinichea ieftina, o inimioara de plus invelita in catifea rosie...si am scapat si anul asta. Iar in rest, la cratita cu ea, la spalat de vase si haine, la crescut copii si sa taca draqu din gura ca de nu ii si dau doua peste bot! Eu ma duc la birt cu baietii...clar???

Gimnastica sau lipsa copilariei?

Pentru inceput o sa preiau integral un articol frumos pe care l-am citit pe gazeta sporturilor: Gimnastica o lume minunata, iar apoi o sa fac si comentariile de rigoare ;)

De fapt gimnastica la început e doar o joacă. Chiar dacă fetele intră în sală la trei ani, lucrul pe aparate începe mult mai tîrziu

Gimnastica feminină este un sport care a adus un sac de medalii României la competiţiile internaţionale. Palmaresul României conţinînd aproximativ 270 de medalii.Totul a început cu o mică fată din Oneşti, care la 13 ani uimea lumea la Jocurile Olimpice de la Montreal în 1976. Numele ei era Nadia Comăneci. De atunci, alte gimnaste i-au călcat pe urme. O sportivă de performanţă începe la trei ani şi încheie activitatea în jur de 20 de ani, exemplele de gimnaste longevive fiind doar excepţii. În gimnastica feminină se evoluează la patru aparate: bîrnă, sărituri, sol şi paralele inegale.

Bîrna. Aparţine în totalitate gimnastelor, fiind numită şi "puntea suspinelor". Bîrna are 5 metri lungime şi 10 centimetri lăţime. Un exerciţiu la bîrnă amestecă elemente acrobatice cu cele de dans, cu salturi şi cu atitudinile artistice. Multe gimnaste aleg să evolueze la bîrnă fără a purta încălţări speciale, deşi regulamentul le permite, dar fac acest lucru pentru a se putea prinde mai bine de bîrnă. Dacă o gimnastă cade de pe aparat, timpul de revenire pe bîrnă este de zece secunde. Un exerciţiu la bîrnă durează un minut şi jumătate.

Solul. Este folosit atît de fete, cît şi de băieţi, diferenţa evidentă fiind că fetele evoluează pe muzică, iar băieţii fără. Muzica nu trebuie să aibă versuri sau voci. Este aparatul care apropie cel mai mult gimnastica de balet. Exerciţiul are o coregrafie şi cuprinde elemente acrobatice şi de dans. Aici, gimnasta îşi poate exprima cel mai bine personalitatea.

Săriturile. Aparatul care este folosit pentru sărituri se numeşte masă. Pentru a executa o săritură o gimnastă trebuie să alerge pe o zonă de elan, să atingă masa de la sărituri, să zboare peste ea şi apoi să aterizeze într-o zonă marcată. Denumirile săriturilor sînt date de numele gimnastelor care le-au executat prima dată, aceasta fiind şi cazul Simonei Amînar. În finala de la sărituri de la Jocurile Olimpice din 2000, Simona a riscat şi astfel s-a născut săritura care-i poartă numele.

Paralelele inegale sau asimetrice. Un aparat la care evoluează doar gimnastele. Cele două bare sînt confecţionate din lemn şi fibră de sticlă. Este aparatul care de-a lungul vremii a suferit cele mai multe schimbări în componenţa exerciţiilor. Acum este obligatoriu ca exerciţiile să conţină urcarea, zboruri între bara de sus şi cea de jos, desprinderi, două întoarceri diferite, stînd în mîini şi coborîrea. Înainte ca gimnasta să se urce pe aparat, cele două bare sînt date cu cretă , iar gimnastele îşi ung mîinile cu miere pentru a fi sigure că nu scapă bara. Unul dintre elementele de la paralele poarta numele Comăneci, cea mai mare gimnastă a României. Acest element poartă numele româncei, pentru că ea a fost prima care a executat un astfel de salt între bara de sus şi cea de jos.

Frumos, simplu si la obiect. Gimnastica va ramane mereu unul dintre cele mai frumoase sporturi, alaturi de patinaj artistic si dans sportiv. Toate sporturile sunt frumoase, si mai ales sanatoase, dar parca acestea doua sunt cele care pun in evidenta cel mai bine gratia si rezistenta corpului uman. Si, macar gimnastica a fost si va ramane o cale prin care noi romanii reusim sa ne facem cunoscuti in lume si prin altceva decat furturi, crime si cersit. Din pacate insa, ca orice in tara noastra, si gimnastica a cam inceput sa o ia la vale. Sau, poate e doar o impresie, de fapt ceilalti toti s-au ridicat in timp ce noi am batut pasul pe loc. Tipic, pentru romania, oricare ar fi varianta adevarata.

Ceea ce vreau sa subliniez aici e altceva insa. Si anume, faptul ca sportivii implicati in acest sport nu au copilarie. De la varste fragede sufera enorm, muncesc si mai mult iar rasplata este infima. In timp ce un fotbalist bate toata ziua mingea, fuge ca bezmeticul sau baga antrenamente la sala de forta stiind ca si daca ajunge la un nivel mediocru/mediu va avea castiguri insemnate, acei copii care aleg gimnastica renunta la familie, fac exercitii de dimineata pana seara, sufera in tacere nenumarate cazaturi pentru cateva clipe de faima, dar mai ales pentru niste sume ridicol de mici in caz de succes. Toata lumea vorbeste de Tanase, Cristea, Tamas, Spadacio, Mutu si mai stiu eu care "geniu neinteles" al fotbalului care chefuieste pana dimineata prin baruri, prizeaza ierburi si umbla cu fetite, dar nimeni nu are habar de cei care de la varsta de 3-5 ani se duc la culcare in fiecare zi la 8-9 seara stiind ca a doua zi o iau de la capat cu cazaturile/loviturile de pe barna, masa sau paralele. Ati incercat vreodata sa mergeti pe o suprafata de 5 metrii lungime si 10 cm latime si sa faceti figuri complicate cum fac fetele alea micute de 16-18 ani? Cat efort si cata munca depun acesti copii care se vad nevoiti ca la 20 de ani maxim sa se retraga? Asta in timp ce micul Mutu batea mingea pe toate coclaurile fara nici o problema si se dadea cu masini de masini pe sosele si agata fetite prin cluburi?

In timp ce o gimnasta isi sacrifica primii 20 de ani din viata pentru sport iar dupa aia se trezeste la 20 de ani in aceeasi situatie ca orice alt adolescent care trebuie sa termine o scoala, sa-si gaseasca un servici, micul Tanase poate sa bata mingea linistit pana la 35 de ani si sa castige intr-un an de contract mai mult decat amaratul de gimnast in toata cariera. Dragulescu, Urzica au castigat medalii dupa ani si ani de munca la aparate pentru ca apoi, cand au avut nevoie de niste bani pentru operatii sa aiba nevoie de ajutor. Asta in timp ce Mutu si Chivu traiesc bine merci prin Italia fara griji.

A auzit cineva de vre-un gimnast cu contract de 1 milion de euro pe an? Dar de gimnast transferat pentru 5, 10, 20, 100 de milioane de euro?

S-a gasit Solutia!

In sfarsit...aleluia...bogdaproste...domnului Vladescu ca ne-a lamurit si ne-a zis-o verde si in fata: Românii vor ieşi singuri din criză!

Niciodată Ministrul Finanţelor nu va scoate România din criză. Am auzit de programe, de strategii, unele mai bune, altele mai puţin bune. Cetăţeanul român se va scoate singur din criză. Suportul autorităţilor este maxim, dar cu nişte limite bugetare

Parca m-as fi asteptat la altceva. Normal ca dansii, cei de sus, vedea-i-as si mai sus...mult mai sus(desii parca as prefera sa fie jos de tot, la caldurica), nu or sa faca mare lucru pentru a ne scapa de criza. Sunt prea ocupati sa-si face ei mendrele cat sunt la putere. Cam acelasi lucru l-a spus chiar si d-l presedinte, cand a afirmat ca nici seful statului si nici guvernul nu poate scoate romania din criza.

Talpa tarii...acolo e baza. Oamenii care platesc taxe si impozite an de an, acolo e speranta. Asta dupa ce, conform unor cifre pe care le-am vazut prin presa, penalitatile la plata datoriilor catre stat sunt astronomice in romania in comparatie cu alte tari din uniunea europeana. In timp ce in Germania, penalizarea pentru un an de intarziere ajunge la 12% iar in Franta la 15%, in Romania ea atinge 37% !!! Iar asta in conditiile in care salariile din romania sunt cum sunt comparabil cu cele din strainatate.

Cam asta e solutia domnule! Taxe si impozite cat duce trenul. Mai trebuie sa puna si taxa pe aerul ce-l respiram. Si ca sa fim siguri ca ingropam totul, penalizari si mai mari. Sa luam pana la ultimul ban de pe ei, sa-i lasam sa se ingroape in datorii si sa ii incurajam sa plece din tara. Ca noi, cei alesi, nu putem face nimica sarmanii de noi.

Ce mai...sa traiti bine!!!

Potcoava norocoasa sau o noua sansa in viata?

In mod normal nu as fi avut treaba cu acest subiect, mai ales datorita sumelor mari de bani pe care fara indoiala Cristi le castiga. Daca nici el nu isi permite un trai bun, atunci cine?

Insa, cu toate acestea, viata ne incearca. Indiferent ca suntem bogati sau saraci, fotbalisti sau intelectuali, bancheri sau salahori, toti suntem supusi de-a lungul vietii la incercari care ne pot schimba viata. Incercari care in mod normal ar trebuii sa ne faca sa vedem altfel viata, sa ne faca sa ne reconsideram atitudinea pe care o avem fata de cei din jur.

Si, nimeni nu cred ca e mai in masura decat Chivu sa spuna ca a trecut printr-un astfel de moment. Pana nu am vazut poza alaturata nu am crezut nici eu. Dar, cu o asemenea "potcoava norocoasa", o spun: omul asta a trecut prin ceva teribil. Si a avut noroc. Noroc de care trebuie sa fie constient si el, noroc ca a ramas in viata si va putea sa joace in continuare. Noroc ca a cazut pe mana unor medici priceputi care nu au gresit. Noroc ca a scapat doar cu atat. Evident, a avut si ghinion, insa aceasta e alta poveste. Important e insa, pentru el si familia lui ca a scapat cu bine si ca pot sa ramana impreuna. Personal, sper ca Cristi sa ramana acelasi baiat serios si cu picioarele pe pamant si sa aiba suficienta minte in continuare sa nu uite prin ce a trecut. Sa fie tot timpul constient de gravitatea accidentarii suferite, de profesionalismul celor care l-au "reparat" si de faptul ca viata i-a oferit o a doua sansa. Si probabil ca o va face, la fel ca oricine suficient de constient de sine insusi cand vede o asemenea cicatrice in cap pentru tot restul vietii sale.

Hai Chivu!!!

Tipuri de trecere

Reproduc integral un articol peste care am dat intamplator plimbandu-ma pe internet.

Cum ne trecem şi ne petrecem viaţa? O bună întrebare pentru mahmureala obştească de după sărbători. Eşti obosit, nu prea sprinţar la minte, dezabuzat. Te vizitează, palid, gîndul deşertăciunii (şi balastul indigestiei), cu tot alaiul lor de platitudini solemne. Ce sens au lucrurile? Cum trăim? La ce bun? Ca să mă simt cît de cît activ şi inteligent, încropesc, în grabă („în grabă“ e mult spus) un inventar: cîte tipuri de trecere prin viaţă există?
Tipul A: Subzistenţa. N-ai timp să reflectezi la rostul vieţii. Te străduieşti să obţii, mai mult sau mai puţin decent, substanţa ei zilnică, materia ei vitală. Eşti ocupat şi obosit. Abia dacă poţi savura mici episoade de refacere, în week-end sau în concediu. În rest, n-ai nici o poftă de metafizică. Speri doar să nu te lovească vreo nenorocire.

Tipul B: Consumul. Viaţa ţi-e dată ca să te simţi bine, să te bucuri, să te distrezi. Pentru asta îţi trebuie, în mod normal, mijloace, drept care e inevitabil să te ocupi niţeluş şi de cîştig. Lucrezi atît cît să-ţi asiguri răgazurile. Te defineşti prin gaşcă, escapadă, mici driblinguri erotice, chef. Vrei „trăiri“. Multe şi nu prea problematice. Dacă ai noroc, nici nu-ţi dai seama cînd ţi-a trecut vremea. Dacă n-ai, te încurci, de timpuriu, în propriile tale plăceri. Tipul B are şi subtipuri: consumului frivol i se adaugă, de pildă, uneori, preocuparea pentru imaginea de sine: te amuzi cu oarecare filozofie, eşti un artist, un original, un aventurier. Nu te laşi contaminat de meschinăriile vieţii burgheze. Arzi, eroic, lumînarea la ambele capete. Alteori, consumul e întrerupt, ciclic, de alunecări depresive, de spectrul vidului. De care încerci să scapi refugiindu-te din nou în consum.

Tipul C: Aşteptarea de sine. Ai vrea, încă din adolescenţă, să fii altfel. Simţi că eşti altfel. Aştepţi de la tine isprăvi de anvergură, dar nu ştii exact de ce natură ar putea fi acele isprăvi, nu le poţi da un chip definit. Să scrii? Ce? Să ajungi celebru printr-o performanţă specială? Care? Să faci o carieră exemplară? În ce domeniu? Viaţa se scurge în plasa unei permanente interogativităţi cu privire la perspective. Ai scurte accese de angajare, urmate de deziluzii care te demobilizează. Între timp, trăieşti din expediente, mereu convins că e vorba de ceva pasager, care nu te reprezintă. Îţi menajezi, tenace, orele libere (ca să poţi reflecta în linişte la ce-ar fi de făcut), cultivi plezirismul blînd al cîtorva tabieturi private şi te epuizezi în lungi conversaţii cu prieteni (care au o foarte bună părere despre calităţile şi potenţialul tău).

Tipul D: Pragmatismul. Ai, de la bun început, o imagine clară despre ce vrei să realizezi (confundînd, cum spunea Petre Ţuţea, idealurile cu unele scopuri onorabile): vei munci, vei cîştiga, vei avea bunăstarea ta, casa ta, maşina ta, familia ta, respectabilitatea ta. Spre sfîrşit, vei numi toate întîmplările prin care ai trecut pe drumul spre succes „experienţă de viaţă“. Vei da sfaturi celorlalţi (mai ales tinerilor) şi vei patrona, plicticos, dar senin, mari festivităţi familiale sau instituţionale. Te vei socoti un „model“, un ins care şi-a făcut datoria.

Tipul E: Căutarea de sine şi construcţia interioară. Ca şi cei aparţinînd tipului C, eşti preocupat de propria identitate, dar, spre deosebire de ei, nu reuşita publică te interesează. Vrei să obţii desăvîrşirea lăuntrică, armonia şi împlinirea alcătuirii tale de adîncime. Încerci să găseşti şi să experimentezi felurite versiuni de disciplină spirituală, frecventezi sfera religiosului, cauţi, halucinat, calea. E un parcurs nobil, dar primejdios, la capătul căruia, dacă nu ai şansa unei opţiuni limpezi, întemeiate pe discernămînt şi echilibru sufletesc, poţi eşua în sminteală, iluzie de sine şi fanatism.

Tipul F: Cercetarea şi reflexivitatea. Trăieşti cu dorinţa de a ieşi din viaţă mai ştiutor, mai lămurit decît ai intrat. „Nu vreau să mor prost!“ – spunea Alexandru Dragomir. „Vreau să înţeleg angrenajul în care am fost aruncat.“ Tot restul e subsidiar: munceşti, iubeşti, te bucuri, suferi, dar fundalul fiecărui fragment de viaţă e mereu acelaşi: cum se explică lucrurile, care (şi ce) este adevărul? Din păcate, răspunsul nu e niciodată garantat, iar primejdia unei vieţi de tip secund, anexate ideii şi implicînd neglijarea patosului ei nemijlocit e redutabilă. Din ambiţia unei bogăţii cognitive fără măsură, poţi ieşi sărăcit şi strîmb.

Tipul G: Dedicaţia. Trăieşti ca să te dăruieşti unei instanţe din afara ta, te regăseşti în faptul de a te abandona, de a ieşi din sine, de dragul unei idei, al unui proiect grandios, al unui om. Te realizezi slujind. O familie, o întreprindere, o utopie. Sau opera proprie, ipostaziată în monument exterior, care îţi va supravieţui. Pendulezi între eroism (civic) şi activism bezmetic. Între zel constructiv şi agitaţie dizolvantă. Mereu în serviciul celuilalt, rişti, adesea, să-ţi pierzi chipul.

Dacă stau să mă gîndesc bine, mai sînt încă sute de tipuri şi de combinaţii de tipuri. În fond, tot atîtea cîţi oameni există pe lume. Şi deşi mă recunosc în cîte o parte din toate cele de mai sus, despre mine n-am zis încă nimic. La mulţi ani!

Sursa: Dilema Veche
Autor: Andrei Plesu.

Reactia mea: geniala exprimarea si subiectul in sine. Intrebarea e: Oare eu unde ma incadrez? :D

Profesori straini

Ministrul educatiei vrea sa aduca profesori straini la catedrele din Romania

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat, miercuri, la Conferinţa Naţională a Rectorilor, că instituţia pe care o conduce pregăteşte un proiect de lege pentru reformarea învăţământului superior care va prevede, printre altele, politici active de recrutare a profesorilor străini.

Ce sa mai zic, se pregateste inchiderea cercului. Prima data dam afara posibilele cadre didactice, dupa aia incurajam tinerii sa nu invete prin diferite politici falimentare care nu ofera perspective de viitor acestora, iar la final aduce si profesori straini care habar nu au care sunt realitatile societatii romanesti. Ce mai, suntem tot mai aproape de statutul de dobitoace.

Urmeaza sa aducem si studenti straini, mai multi, si tot asa de slabi ca cei actuali si sa reschimbam pentru a t'spea oara programa scolara si examenele de capacitate si bacalaureat, si gata...o sa putem declara romania falimentara la nivel scolar. In curand vom deveni minoritari, uitati in propria noastra tarasi buni sa vindem doar banane si sa le lustruim strainilor si celor care ne conduc papucii, vorba unui comentariu vazut pe ziarul sursa.

Se pare ca asta e scopul celor care ne conduc de la revolutie incoace, indiferent de coloratura lor politica, sa ne indobitoceasca. Cu cat suntem mai slab pregatiti, cu atat suntem mai usor de manevrat si de cumparat. Romanul trebuie sa fie slab pregatit, usor de dirijat, mare consumator de tigari, cafea, alcool, droguri, shaorma, distractie si lux, dator prin banci, si bun de hamal, palmas, distribuitor produse, muncitor pe santier, cersetor... Medici, profesori, avocati, astea sunt toate meserii prea bune pentru ca romanii sa le merite, decat poate cei care "merita" politic si carora le da voie cei de sus.

Sa fim seriosi, masura stipulata mai sus nu are nici o valoare in Romania actuala.

• Ce profesori straini vor veni sa predea in romania la nivelul salariilor actuale?
  
• Vor veni profesori straini sa predea in licee? Pentru ca de fapt acolo e problema, degeaba s-ar pune problema sa ii aduci in invatamantul universitar, daca materialul pe care il furnizam e de calitate slaba?
• Ce profesori straini vor veni sa predea in romania in conditiile din scolile noastre? Sa stea is sali inghetate de frig, sa scrie pe table sparte, sa se lupte cu "fitele" elevilor din orase?
• Adica, peste tot in lume se plang ministerele de resort ca nu au destule cadre, ca nimeni nu vrea sa mearga la catedra...iar noi vrem sa aducem profesori din afara? :))

Mai bine si-ar pune ilustrul conducator am ministerului invatamantului problema sa ii readuca in tara pe toti cei care au plecat de la revolutie incoace si predau in strainatate. Si nu ma refer neaparat dor la profesori, ci si la medici. Romania a fost un exportator constant de inteligenta, si inca este. Pana nu distrug "ilustrele minti luminate" si ce a mai ramas de distrus :(

Eminescu canonizat

Sa lamurim de la inceput un lucru: Eminescu a fost un mare poet, probabil cel mai mare al romaniei. A fost si prozator si jurnalist, intr-adevar un mare romantic si patriot. Dar, ramane atat. Intotdeauna voi aprecia talentul sau urias, clarviziunea si spiritul sau romantic. Insa, de aici si pana la a fi facut sfant, e prea mult drum de strabatut ca sa accept.

Imi ajunge sfantul Stefan cel Mare. Nu mai vreau sa aud de inca un sfant scos din maneca. De ce aceasta reactie? Pentru cei care nu au vazut, prezint o lista de linkuri

• Eminescu, propus pentru canonizare
• Cum poate deveni Eminescu sfânt
• Sfântul Eminescu. Ce spun Mircea Dinescu şi Cristian Teodorescu

Ce urmeaza? Vorba unor comentarii de la articolele respective, sa-l facem sfint si pe Gigi Becali peste cativa ani? Doar a facut biserici, a ajutat saracii, se duce la muntele Athos frecvent si ajuta calugarii de acolo. Incet, incet, o sa ne troznim cate un sfant in fiecare zi din an, nu mai muncim nimica si stam si lenevim ca niste romani bravi ce suntem. Sa munceasca altii si sa evolueze, noi ne sarbatorim sfintii!

Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!

Şi de-aceea spusa voastră era suntă şi frumoasă,
Căci de minţi era gândită, căci din inimi era scoasă,
Inimi mari, tinere încă, deşi voi sunteţi bătrâni.
S-a întors maşina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarăşi trecutul, fără inimi, trist şi rece;
Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin!

Voi, pierduţi în gânduri sunte, convorbeaţi cu idealuri;
Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri,
Căci al nostru-i sur şi rece - marea noastră-i de îngheţ,
Voi urmaţi cu răpejune cugetările regine,
Când, plutind pe aripi sunte printre stelele senine,
Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergéţi.

Cu-a ei candelă de aur palida înţelepciune,
Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune,
Lumina a vieţii voastre drum de roze semănat.
Sufletul vostru: un înger, inima voastră: o liră,
Ce la vântul cald ce-o mişcă cântări molcome respiră;
Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat.

Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează,
Ce tablourile minte, ce simţirea simulează,
Privim reci la lumea asta - vă numim vizionari.
O convenţie e totul; ce-i azi drept mâine-i minciună;
Aţi luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună,
Aţi visat zile de aur pe-astă lume de amar.

"Moartea succede vieţii, viaţa succede la moarte",
Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, altă soarte;
Oamenii din toate cele fac icoană şi simbol;
Numesc sunt, frumos şi bine ce nimic nu însemnează,
Împărţesc a lor gândire pe sisteme numeroase
Şi pun haine de imagini pe cadavrul trist şi gol.

Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită
Unor lucruri n'existente; carte tristă şi-ncâlcită,
Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate.
Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea.

Rămâneţi dară cu bine, sunte firi vizionare,
Ce făceaţi valul să cânte, ce puneaţi steaua să zboare,
Ce creaţi o altă lume pe-astă lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină,
Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină, -
Toate-s praf... Lumea-i cum este... şi ca dânsa suntem noi.

Romania ajuta Haiti, partea doi!

Revin asupra acestei teme, pentru ca se pare ca nu ne lasam cu una cu doua. Chiar insitam sa ii ajutam pe saracii oameni greu loviti de natura din Haiti.

Dupa cum scrie in acest articol, ni se pregateste un teledon. Normal, doar nu se apuca statul roman sau politicienii romani sa scoata bani din buzunare, se apuca tot poporul. Cand e de dat bani pentru o cauza nobila tot timpul se apeleaza la mila publica.

Atata a trebuit doar tuturor fatarnicilor de la conducere sa vada ca metoda "Dati un leu pentru Ateneu" functioneaza inca; de acum oricand o sa fie nevoie de ceva banuti, facem rapid o cheta si rezolvam. Apelam tot la prostime, si apoi vedem noi ce facem cu banii aia, ca doara se mai intampla si scurgeri pe parcurs. Si chiar daca nu exista scurgeri, cumva tot ne invartim noi sa fie bine si mai ales, "sa traim bine"!

Ce e mai interesant e insa ideea din spatele acestei actiuni umanitare. Na bun, deci noi romanii cei portocalii, intentionam sa construim un cartier rezidential, o scoala si o biserica in capitala statului Haiti. Ma rog, mai la margine, dar ce mai conteaza, doar suntem la marginea europei si a civilizatiei si noi. Sau poate chiar afara, pe ici pe colo, prin punctele esentiale... ;)) Important e ca vrem sa mergem sa constuim in Haiti. In Romania am terminat...am construit totul!!! Mai mult, nu numai ca nu mai avem ce construii in Romania, dar nu mai avem nici unde sa punem ... borduri si pavaje. Am incercat noi si schema cu doua randuri de borduri, dar nu merge domnule, ca e prea inalt. Asa ca, hai sa mergem sa pavam si sa punem borduri in Haiti. Evident, mai trebuie si alte materiale de constructii, plus mana de lucru, plus echipamente, plus transport, plus cazare, si probabil multe alte plusuri pe care, niste oameni atat de bine-intentionati si sensibili precum cei care au avut aceasta initiativa, nu ma indoiesc ca le-au observat deja si se gandesc cu atentie la ele :P

Ma intreb oare unde vor merge banii adunati cu atata atentie in teledon pentru acest scop nobil. Oare prin conturile caror "simpatizanti" portocalii vor poposi banii contribuabililor? Copilasul carui "sarantoc" va risipi in vreo doua ture de Bamboo banii pe care ii vor dona cateva mii de familii miloase? Doar nu credeati ca banii risipiti cu atata darnicie in campaniile electorale au picat din cer? Acele favoruri trebuie rasplatite cumva! Si sa nu vina cineva sa-mi spuna ca nu e asa si ca nimeni cu nuanta protocalie nu se va atinge de banii aia ca nu's Mutu sa inghit orice pastila :P

Busola - noua sigla PDL

Am asistat in ultima vreme la o intreaga agitatie in PDL. Motivul? Se pare ca dansii si-au dat seama in sfarsit ca simbolul lor electoral, trandafirul, aminteste prea mult de imaginea politica a PSD, partid din randurile caruia de altfel PDL isi trage sevele.

Daca e sa fim cinstiti, lucru aproape imposibil in Romania, majoritatea politicienilor actuali care au peste 45 de ani sunt urmasi, directi sau indirecti, ai lui Iliescu. Nici macar Basescu nu face exceptie ;) Atata doar ca, datorita traseismului politic fara limite din tara noastra, se muta cu tot cu caruta si purcel in care tabara este la putere si le convine mai bine sa rupa o bucatica din ciolan. Dar, nici unul dintre "greii" politicii romanesti actuale nu este strain de comunism si implicit de Ion Iliescu. S-o spuna cui vor dansii ca nu e asa; eu stiu una si buna: nimeni, dar nimeni nu a putut rezista in vreo functie de conducere sau functie publica in romania de dinainte de 1989 fara sa fi fost membru de partid. Asa ca, mai lasati-o balta cu negarea si acceptati realitatea. Nu acuz pe nimeni, dar altfel nu se putea in acele vremuri. Sa acceptam asta si sa trecem mai departe; fiecare om a facut ce a putut el mai bine ca sa poata trai; nu e o rusine in asta.

Dar, sa revin la subiectul articolului. Asadar, dupa ce si-au dat seama ca trandafirul ala din sigla nu e potrivit pentru un partid atat de "important" precum PDL.
Asa ca, vorba baladei

Mari se vorbira,
Ei se sfatuira,
Ca intr-o zi de sambata
sa faca mare sedinta
Si sa se discute
Ce sigla sa poarte.

Partea frumoasa de abia acum vine. Concluzia mea e ca PDL-isti daca se aduna mai multi, coeficientul de inteligenta total devine invers proportional cu numarul :)) Altfel, nu pot sa-mi explic cum naiba e posibil sa auzi asemenea propuneri de sigla:

• sirena (legendarul personajul mitologic de o frumusete innebunitoare care amagea marinarii prin marile si oceanele lumii, nu va ganditi la sirena lui Vasile Roiata :P)
• roza vanturilor (sarmanii au furat atata de mult timp incat nu-si mai dau seama ca deja e obisnuinta si acum vor sa "imprumute" simbolul NATO :) )
• nod marinaresc (mai trebuie si o sabie in mana lui Basescu si deja poate sa-l imite pe Alexandru Macedon :d )
  
• barca (nu pot sa nu ma duc cu gandul la un patrat frumos, portocaliu pe care sa fie desenat in relief Titanicul :)) )

E impresionant efortul pe care membrii partidului il depun pentru a castiga competitia de "curling" a posteriorului d-lui presedinte Basescu, doar la urma urmelor ce ar fi ei si partidul lor fara domnia sa. Si e si mai impresionanta nerozia de care dau dovada :))
Sau poate, spera sa zareasca niste lacrimi la ochii d-lui presedinte, impresionat la randul sau de devotamentul credinciosilor sai sustinatori? Vor sa-l faca sa-si aminteasca de vremurile in care dansul infrunta marile si oceanele lumii la bordul navei pe care o comanda?

Sincer sa fiu, eu le-as recomanda domnilor de la PDL sa-si aleaga ca si sigla busola. Mi se pare ca si-au cam pierdut-o in ultima vreme, de cand d-l presedinte nu mai le da ordine clare =))