Niste gunoaie de oameni!

Cam de vreo luna de zile am vazut prima data un semn verde/albastru pe luneta unei masini in trafic, semn pe care scria "Eu nu arunc gunoi pe strada". Eram in Cluj, pe un bulevard principal din centru. Pe drumul la mare si retur, am mai intalnit 3 masini care aveau acest semn, si chiar ma miram, uite domnule ce conicidenta. Oare cum de?

Ei bine, azi, ma pun sa fac revista presei si ce imi apare in fata ochilor? O poza mare cu semnul respectiv. Articolul aferent, il gasiti pe ziarul Gandul. Ideea e foarte simpla, o campanie denumita Umbrela Verde si initiata de compania Tuborg al carei scop este combaterea aruncarii de gunoaie in locuri publice. Adica, pe romaneste, sa incetam sa aruncam gunoaie pe strada din masina, chistoace de tigari, ambalaje de mancare; sa incetam sa lasam tone de deseuri in poienitele unde iesim la iarba verde, sa nu mai aruncam peturi de suc si apa in apele curgatoare, etc...

Ca sunt intru totul de acord cu aceasta campanie mi se pare normal. Ce m-a frapat insa sunt comentariile unor "scursuri" care se numesc "cititori" de pe siteul unde am citit aceasta stire. Adica deh, ma astept la articolele cu tenta politica sa vad "postacii" partidelor in actiune, e normal pentru ca asta e menirea lor, sa faca pe cretinii si sa sustina pana in panzele albe culoarea politica careia i-au jurat credinta. Dar, pe un articol de genul celui specificat mai sus, postacii nu intra. Un articol de genul este citit in general de cei care cauta stiri, cei care vor sa fie informati. Cel putin, asa cred eu. Si atunci, cand vezi atitudinea acestor oameni, cand vezi o replica de genul "mucul de tigara e biodegradabil si se face praf. Si frunza cand se usuca si se farama tot praf se face, desteptule de ecologist cu abtibilduri." ramai mut. Cel putin eu am ramas...

Noroc cu replica unui alt cititor "Cel putin ai bunul simt sa taci si sa meditezi ca si excrementele (umane, daca vreti) sunt biodegradabile, se fac praf, care, luat de vant va viziteaza caile respiratorii(spre placerea dvs, desigur)."

Cat de tampit poti sa fii sa-ti strigi in gura mare inconstienta si prostia? Cat de mare poate fi nepasarea fata de cei din jur si fata de natura? Pica pe jos ca bolovanii din cauza caniculei, dar nu se gandesc nici o secunda ca aceasta canicula se datoreaza influentei oamenilor ca ei asupra naturii. Urla ca din gura de sarpe cand incendiile devastatoare, alunecarile de teren, tornadele si alte fenomene naturale extreme le distrug casele si masinile, dar nu se gandesc o secunda ca si ei sunt responsabili pentru asta.
Traim intr-o lume extraordinar de complexa, in care totul se leaga si fiecare influenteaza pe ceilalti, ne pretindem culti, mersi la scoala, cu frica de dumnezeu, dar ne comportam mai rau ca niste animale si peste tot in urma noastra cand iesim "la iarba verde" lasam mormane de gunoaie. De fapt, noi insine suntem niste gunoaie!!!

noi suntem romani...

Moldoveanul si munteanul
Sunt frati buni cu ardeleanul.
Trei romani plini de putere
Ca romanu-n veci nu piere.

Frumoase versuri, pe care le ascult cu cea mai mare placere cand le canta Nicolae Furdui Iancu. Versuri care ma fac sa ma gandesc la caracterul acestui popor, la cum este el in cantece si la ce a ajuns in aceste zile in care traim.

Azi, nu o sa ma leg de politica si de mai stiu eu care trepadusi pe care istoria sper ca ii va uita. O sa ma opresc insa asupra unei stari de fapt care incepe sa ma socheze, si o sa ma opresc asupra celui pe care il consider eu vinovat pentru aceasta stare de fapt. Sunt inca sub influenta vestii pe care am primit-o ieri, ca ala mic pe care il asteptam pe la finalul lui octombrie o sa fie baietel. Asa ca azi, sunt bun, putin mandru, putin speriat de idee, si putin meditativ(putin mai mult aici :D). Facandu-mi revista presei zilnice, nu mi-a sarit in ochi nimic legat de ce se intampla in tara la nivel macro, aici "toate's vechi si noua toate", vorba poetului. Dar, m-a "mancat" sa ma uit peste comentariile de pe toate ziarele, comentarii puse de oameni de rand si postaci de partid. Si, asta mi-a amintit si de ce aud si vad prin jurul meu in peregrinarile zilnice printre oamenii de rand. Dar destul cu introducerea, sa trec la subiect.

Ma socheaza doua lucruri.

• Primul, la care ma asteptam, e cat suflet se pune in ceea ce se afirma. Patima cu care oamenii se implica in discutii pro sau contra guvernare, mai ales cei contra, pentru ca ceilorlalti incepe sa le fie frica sa mai isi exprime parerile. Ura care cuprinde oamenii este infricosatoare. Mi se face pielea de gaina cand vad privirile oamenilor cand se ajunge sa discute pe marginea acestor subiecte, cand vad reactia violenta a celor care manifesta impotriva guvernului, cand cineva aude ca politicianul xXx a declarat nu stiu ce. Si in timp ce ura si inversunarea creste, scade curajul celorlalti. Ia ganditi-va nitel, ati mai vazut bai de multime ale lui Basescu? Iesiri in public ale politicienilor? A mai mers careva pe la ceva eveniment public? Mai zice cineva public ca el sustine masurile de criza? Ura si frica ne cuprind tot mai mult pe zi ce trece. Si ne macina...
• Iar al doilea lucru, la care nu ma asteptam, strans legat de primul insa, e modul in care s-a rupt populatia. Vizibil doar pe forumuri si ziare online, pentru ca, asa cum am scris mai sus, in public toata lumea tace chitic. Insa, pe net, daca te uiti peste tot la comentarii, lumea e rupta in doua factiuni care se ataca cu o furie incontrolabila. Invective aruncate in stanga si dreapta, acuze reciproce, si multa, multa ura din nou. Aceasta ruptura se manifesta peste tot.

Iar meritul principal in toata aceasta ura si dezbinare a polulatiei il are Basescu. Da, stiu ca acuz, cand unii mi-ar recomanda sa tac ca ar fi mai intelept, insa nu pot sa tac.
Meritul exclusiv al acestei ruperi a populatiei in bugetari, pensionari si asistati social pe de o parte si angajati la privat pe de alta parte il are presedintele nostru, "al tuturor" romanilor, d-l Traian Basescu. El e cel care a "ciuruit" o parte din populatie, el e cel care pune "omul gras in spinarea omului slab". Si a marsat pe ideea asta in mod voit, intentionat pentru ca a stiut ca e singura varianta sa nu-si ridice in cap pe toata lumea. El, "presedintele tuturor romanilor" a premeditat aceasta rupere in doua factiuni a populatiei, care acum sta plina de ura si isi arunca unii altora cu patima injurii si "urari de bine". El e cel care a rupt ardeleanul de muntean si a dezbinat munteanul de moldovean, el e cel care luand in brate sintagma "divide et impera" a impartit populatia tarii in doua. Pentru ca a stiut sau a fost sfatuit sa profite de patima pe care romanul o pune in cea ce face pentru bunastarea sa si a familiei sale, si sa foloseasca aceasta patima. Nu ma intereseaza aici politica, rolul de presedinte jucator pe care si l-a tot asumat si dorit, nici toata ceata de portocalii marionete, ci ma deranjeaza si ma supara in mod ingrozitor modul in care s-au manipulat defectele si slabiciunile acestui popor, modul cinic prin care s-a inteles sa fie condusa aceasta populatie, modul perfid prin care oamenii sunt impartiti in buni si rai si asmutiti unii impotriva altora, in timp ce ei, cei "alesi" isi fac mendrele si fac circ in parlament.

Si nu m-ar mira, ca in cazul in care cei rosi de foame si frig ar iesii in strada sa faca scandal, ar apela la cealalta tabara sa intervina si sa faca ordine. Nu m-ar mira, pentru ca suntem obisnuiti ca presedintele tarii sa multumeasca unora pentru ca au aparat democratia si statul de altii. Exact cum inainte, li s-a multumit "minerilor" pentru ca ne-au aparat de "golani", nu-i asa d-le Iliescu???

Insa, sa speram la vremuri mai bune, sa speram ca e doar o chestie temporara, si sa il ascultam pe Nicolae Furdui Iancu cu al sau "Noi suntem romani"...

Noi nu putem! Dar voi da?

Azi simt ca ma cuprinde furia. Si revolta. Pe toti, pe toate, pe tot ce e in jur. M-am saturat si de realitate, si de trecut, si de prezent. Viitorul e sumbru, lumea si civilizatia se clatina din toate incheieturile in mintea mea. Put si simplu ma curpinde un sentiment de greata, de repulsie fata de tot ce e in jur.

Motive ar fi multe si diverse, insa mai ales unul ma scoate din pepeni. Si anume, ceea ce am patit ieri seara la un examen. Fiind chemat sa ajut la supravegheat la examenul unor studenti de la master, am avut "placuta" surpriza sa intalnesc acolo trei "ingineri" cu patalama, adevarati intelectuali. Dupa nici 15 minute scurse agonizant de la vizualizarea subiectelor, respectivii incep sa faca scandal, sa se foiasca, sa comenteze ca ei asa ceva nu au mai pomenit, iar la solicitatea noastra de a se calma se ridica in picioare si incep sa vocifereze ca adica cum sa nu se poata uita la vecini in foi sau sa nu vorbeasca la telefon...ei studenti la master. De fapt, ei nu sunt studenti obisnuiti, ei sunt oameni cu diploma, si mai mult, pe diploma lor scrie inginer! Sa nu indraznim sa-i judecam ca pe pustanii din anul I ca ei is oameni maturi, cu servici, care au altele mult mai bun de facut decat sa invete pentru amaratul nostru de examen. Si degeaba ne dam noi rotunzi, ca o sa-i trecem, fie ca vrem fie ca nu, pentru ca ei au intrat la master si nu se poate sa nu termine, odata ce au fost admisi. Ei sunt ingineri!!!

Sincer, cred ca a fost prima data in viata mea de cand sunt in domeniu si am ramas descumpanit pentru cateva clipe. Credeam ca..."a innebunit lupul"! Mai ales ca, erau totusi niste "ingineri" veritabili, cu palma cam cat capul meu ;) Iar ceilalti colegi ai domniilor lor stateau si se uitau, asteptand sa vada reactia noastra, putin amuzati. Norocul nostru a fost ca am reusit sa-mi revin si mi-am revenit in cateva clipe, dupa care am raspuns "Intr-adevar, mai demult, cine avea diploma de inginer era cineva. Era respectat, era un intelectual si un om cult, facea parte din randul elitelor. Totul s-a schimbat insa dupa ce au terminat unii ingineri ca voi domnilor! Degeaba pe diploma voastra scrie inginer, daca la atitudine si comportament va depaseste un maturator de strada."

Am riscat probabil, si nu cred ca am fost sau nu sunt departe de a ma trezi intr-o buna zi si cu una peste bot. Dar, asta e...ori la bal, ori la spital. Rezultatul a fost pozitiv pentru moment, adica s-au potolit si au continuat sa se uite la pereti scrasnind din dinti. Probabil ca au trecut, nu stiu, si nici nu ma intereseaza. Ceea ce ma intereseaza e faptul ca suntem siliti sa toleram asemenea comportamente. La nici 10 minute dupa toata scena, ne trezim ca apare ditamai domnul profesor important de acolo, care ne intreaba cum merge treaba, daca copilasii stiu, si sa avem rabdare cu ei, ca sunt pretiosi pentru facultate. Trebuie sa fim elastici cu ei, nu rigizi ca parul.
Cum mama dracului sa nu ma enervez atunci? Daca cineva imi poate explica in asa fel incat sa inteleg, are o seara de baut bere pe banii mei. Namilele inculte si badaranii sunt pretiosi pentru facultate, iar profii amarati, da-i naibii, ca nu conteaza. Cam asta e invatamantul universitar din romania, unde primeaza cantitatea de studenti, nu calitatea lor. Cine are studenti multi, ia banu gros de la minister si putin ii pasa de restul. Bine ca in schimb e plina presa de ce absolventi slabi si macelari ies pe bancile facultatilor!

Inchei pe versurile lui Nicolae Labis

O parte din noi ne-am învins
Greşeala, minciuna şi groaza,
Dar e drum, mai e drum necuprins
Pînă-n zarea ce-şi leagănă oaza.
Generaţii secate se sting,
Tinerii rîd către stelele reci -
Cine-şi va pierde credinţa-n izbîndă
Pe-aceste mereu mişcătoare poteci?

Cine din noi va muri
Înainte ca trupu-i să-i moară?
Cine-o să-şi lepede inima-n colb -
Insuportabil de mare povară?
Ca un vînt rău, ori ca o insultă
Întrebarea prin rînduri trecu.
- Ascultă, ascultă, ascultă!
Noi, nu! Niciodată! Noi, nu!