Ascultandu-i pe cei de la Cargo, mi-am adus aminte de anii studentiei, de ultimul concert de al lor tinut in Cluj, cand eram in anul 3 sau 4 de facultate si am prins o ploaie torentiala. Ploua atat de tare incat si cei cu umbrele au fost murati. Ramas printre putinii care nu s-au dat batuti de ape, am continuat alaturi de ceilalti "nebuni" sa sarim ca descreieratii prin belti in timp ce pe scena "meseriasii" isi faceau damblaua. Probabil impresionati de incapatanarea noastra, membrii trupei au coborat de pe scena in randurile noastre si au cantat de trei ori impreuna cu noi Daca ploaia s-ar opri. Nu pot sa descriu cum ne simteam, insa momentele respective in care turna cu galeata peste noi, iar noi fericiti, impreuna cu "nebunii" ne uitam la cer cu mainile larg desfacute si zbieram cand ne tineau plamanii versurile piesei imi vor ramane in minte vii pentru totdeauna cat o sa respir pe acest pamant. A fost un moment magic, unul dintre putinele momente de nebunie personala, un moment pe care as vrea sa mai am ocazia sa il traiesc macar o data.
Asa ca, inca din momentul in care am auzit ca o sa vina in Cluj anul acesta, mi-am facut "rezervare". Rezervare in agenda proprie, sa am weekendul liber, pentru ca intrarea la festival era libera ;) Anul asta nu a plouat, dar a fost un frig...ca mai bine ploua. Inaintea celor de la Cargo au "concertat" nume de prestigiu ale scenei muzicale contemporane romanesti precum Parazitii, nume care au reusit in 15 minute sa fiu dezgustat de frecventa ireala cu care injurau in versuri, nume care m-au facut sa ma uit cu frica in jur sa vad fete de tineri pana in 16 ani cu tigara si alcoolul in mana echipati ca niste papagali si tinandu-le isonul "marilor artisti" pe care o sa am grija de acum inainte sa imi tin departe urechile personale, ale sotiei si viitorilor membri ai familiei de muzica lor. Noroc ca s-a terminat si pe scena au aparut vrajitorii de la Cargo. Ca prin minune, urechile mele s-au facut mari mari, vacarmul a incetat, "tinerii cu mucii la nas" au disparut si in jurul nostru au inceput sa rasara oameni de 30, 40, 50 de ani, oameni care stateau in picioare si fredonau "Ziua vrajitoarelor", "Baga-ti mintile in cap", "Batacanda", "Nu mai am tigari", "Aproape de voi", "Calare pe motoare", "Daca ploaia s-ar opri", "Nu pot trai fara tine",...
Stateam si ma uitam in jur, vedeam "tinereii paraziti" strecurandu-se cuminti printre noi, imbracati sumar si colorat, chirciti de frig, in timp ce noi, generatiile oldies stateam in picioare si cantam. Fara sa sarim ca apucatii de data asta, fara aburii alcoolului in cap ( multi venisera cu masina proprie la concert, cu familie, catel si purcel;) ), doar stateam si cantam. Si nu mai conta ca afara erau 6 grade, ca traim vremuri de criza, ca viata e grea si avem prea putine motive sa ne bucuram, conta doar muzica si versurile acompaniate de sunetele de chitara si tobe care iti transmiteau furnicaturi prin picioare.
Ce mai tura vura, a fost minuntat, a fost sublim, si abia astept sa mai am ocazia sa ma duc la un concert de al lor. Iar maine (adica azi) urmeaza IRIS!!!
O sa inchei cu cateva versuri pe care aseara le-am repetat a nu stiu cata oara in gand, si la care ma gandesc tot mai des zilele astea:
Deschid radioul sa ascult ceva bun
Dance si manele, asta-i totul, va spun
Imi iau un ziar si privesc peste foi
Politica, sex, totul e un gunoi
E un gunoi, e un gunoi
Nu sunt nebun
Asta ti-o spun
Nu ma minti
Nu m-amagi
Stiri deprimante, toate darile cresc, cresc
Lumina, telefonul, gazul, apa scumpesc
Imi vine sa strig: Dracu sa va ia!
Mai lasati-ma in pace in nebunia mea
Dance si manele, asta-i totul, va spun
Imi iau un ziar si privesc peste foi
Politica, sex, totul e un gunoi
E un gunoi, e un gunoi
Nu sunt nebun
Asta ti-o spun
Nu ma minti
Nu m-amagi
Stiri deprimante, toate darile cresc, cresc
Lumina, telefonul, gazul, apa scumpesc
Imi vine sa strig: Dracu sa va ia!
Mai lasati-ma in pace in nebunia mea
