Over the limits

Mai nou noaptea stau pana la 1 ca sa ma uit la un serial de pe AXN SCI-FI, si anume la "Battlestar Galactica".

Nu e mare lucru de capul lui din punct de vedere SF, dar imi place ideea. Intr-un capat de univers omenirea a populat mai multe planete ( vreo 6 parca ) pe care a fondat niste colonii. Pentru a-si face viata mai usoara au construit niste androizi care sa-i ajute la diferite sarcini, insa ca in orice SF acestia ajung sa se revolte si extermina marea majoritate a oamenilor de pe acele planete, doar un mic grup de 45.000 de oameni grupati in jurul unei nave de lupta numita Galactica reusesc sa scape si pleaca in cautarea Pamantului. Iar de aici tot felul de probleme pe care trebuie sa le depaseasca acest grup care trebuie sa invete sa munceasca, sa coopereze, sa lupte impotriva androizilor, etc... Practic, omenirea ajunge sa-si redescopere umanitatea pierduta, tocmai cam asta e spilul, din punctul meu de vedere ;)

Si uitandu-ma aseara, am observat o tema interesanta. Si anume, ca omenirea ajunsese sa evolueze intr-o directie urata, si probabil acesta a fost si motivul pentru care a fost aproape exterminata: statutul social, educatia si profesia unui individ era conditionata de locul sau de nastere. Exista un grup de 3 planete care erau populate de fermieri, mineri, muncitori si simpli soldati, si existau alte trei planete care dadeau inginerii, conducatorii militari, avocatii, medicii. Daca erai de pe o planeta puteai sa fii fie om de rand, fie elita, fara alte optiuni. Oamenii nu puteau sa-si depaseasca conditia, sa viseze la ceva mai bun, idee pe care o intalnim cam in acelasi mod si intr-un alt film SF care mi-a placut "Gattaca".

Ori, tocmai asta e in opinia mea lucrul care nu il poti controla la infinit cand vine vorba de oameni. Asa numita Gloata o fi ea limitata intelectual, da e mai numeroasa. Sau ca sa-l citam pe Lapusneanu "prosti, da multi!". Si, probabilistic vorbind, sansele sa ai indivizi sclipitori cresc direct proportional cu numarul total de indivizi. E adevarat ca familiile de elite transmit genetic un fond mai bun urmasilor lor, insa s-au vazut destule cazuri in care progeniturile lor sunt niste ratati. Ajungem atat de preocupati sa "evoluam" incat uitam ca la baza evolutiei sta tocmai biodiversitatea. Cu cat ai mai multe variabile in joc cu atat sunt mai mari sansele ca sa apara ceva inedit.

Interesant e faptul ca omenirea tot nu intelege lucru asta. Asta dupa ce a trecut printr-o asemenea etapa in evul mediu si nu numai. In loc sa folosim "sange proaspat" din gloata, ne limitam la legaturi consangvine intre elite. Nu incurajam promovarea valorilor din gloata, le dam in cap inca de cand incearca sa intinda gatul ca sa vada cum e aerul la inaltime, scoala romaneasca si nu numai este axata pe producerea de non-valori, pe afaceri si interese. Cei care ne conduc isi vad netulburati de ale lor acolo sus in cercul lor rece, odraselele lor fac scoala in straninatate pe bani munciti de gloata, se chefuiesc in cluburi de lux unde sparg intr-o noapte sume mai mari decat salariul unui membru al gloatei, se casatoresc intre ei si nici nu vor sa auda de gloata decat in contextul in care acestia sunt servitorii lor.

Autotintitulata "elita" romaneasca este mai presus de lege, taie si spanzura dupa bunul plac fara sa ii pese catusi de putin de gloata. Pana cand?

Pana fie astia multi se revolta si le dau in cap, fie pana ce ajung atat de izolati in cercul lor inalt incat vor disparea de la sine. Din bruma de biologie ce o stiu eu, cam asta e pericolul consangvinizarii, fara sange proaspat se ajunge la mutatii. Iar mutatiile din pacate nasc monstrii!

Sper din tot sufletul sa nu ajungem sa fim condusi de monstri, personal prefer prima varianta, mai simpla si eficienta, pe gustul meu, sa dam cu sapa la naparca in cap ;)

Cam la astfel de ganduri imi treceau mie prin cap asta-noapte la 1, si trebuie sa recunosc ca ma mir si eu de ce navete spatiale circula prin capatana asta de om din gloata. Mai mult, ideile au ramas in cap, si uite ca am avut destula vreme ca sa le si insir aici...deci persista, si probabil ca dospesc...si cresc...:D

Desteapta-te romane...

Mi se pare paradoxal cum imnul nostru national intra in contradictie cu stilul romanului de a reactiona la vremuri de criza. Paradoxal e probabil putin zis, mai degraba tragicomic, dar treaca de la mine...

A trecut deja peste o saptamana de la anuntul marinarului cu ras hahait si privire perversa cu privire la reducerea pensiilor si salariilor bugetarilor. Mai mult, noi reduceri ameninta traiul sub limita decentei al celor multi...si prosti. Si romanul? Nimic!!! In afara de o mica revolta a catorva sute de pensionari care au reusit sa rupa cordoanele de ordine si sa o ia la fuga pe treptele nu stiu carei primarii obscure, pentru ca sa sfarseasca lesinati de efort dupa primii 20 de metri, nu am asista la nimic. Continuam sa dormim. Aaaa, era sa uit, au mai protestat si politistii. Si evident ca in acea zi am asistat la o "proliferare" a infractionalitati, fiind ziua cu cele mai multe spargeri. Dar si la amenintari ale protestantilor de genul: "noi nu va vom mai apara!".

Saptamana asta se anunta delicioasa. Incepem cu un protest al proaspetelor mamici care vor gratula conducatorii cu scutece folosite...yum yum... Sindicatele se agita si ele si ameninta in zilele urmatoare cu proteste. Transporturile lui Berceanu isi dau mana si se pregatesc sa paralizeze traficul aerian, feroviar si auto printr-un protest de amploare. Pe final de luna profesorii ameninta cu greva generala si inghetarea anului scolar. Medicii anunta ca nu se lasa nici ei. A cata oara aud oare asemenea amenintari??? A cata oara aud ca se va face greva, ca se va protesta, si stiu ca vor obtine iarasi, pentru a n-spea oara...o "moneda nationala din Botswana"!?!

Pana una alta...caini latra si caravana trece. Acei caini care latra, pentru ca majoritatea continua sa doarma si sa viseze la gramezi de ciolane pe o tava sau macar la osul ingropat in curte in spatele colibei. Personal, cred ca asta o sa se intample. O sa fie unii care o sa latre inutil asemeni maidanezilor care se razbuna pe o roata de automobil pentru pur si simplul motiv ca ea se invarte, iar marea majoritate o sa continue sa viseze. De ce? Pentru ca romanul e prea lenes si prea imatur. Romanului ii place sa doarma si sa se vaiete fara sa faca nimic. Romanul a intrat in adormita cronica si nici macar imnul national nu e in stare sa-l trezeasca.

Ca sa inchei. Pe undeva ma bucur ca s-a ajuns aici. La masuri atat de dure. Si, cumva, intr-un fel diabolic cum nici eu nu pot bine sa inteleg, vreau sa continuam sa primim lovituri dure, care sa ne faca sa ne trezim. Sa ne schimbam! Sa scapam de stilul asta parazitar al politicienilor din romania, care se gandesc doar in interes propriu si nu au nici o treaba cu restul, cei multi pe care ar trebuii sa-i reprezinte. Sa scapam de stilul asta pagubos si egoist de a ne trai viata fiecare pentru el. Sa asistam in sfarsit la o revigorare a vietii politice, economice si sociale pentru cetateanul de rand si pentru romania. Cred ca asemeni unui bolnav care e in stop cardiac, avem nevoie de electrosocuri. Asemeni lui, trebuie sa facem prima data stop cardiac pentru ca altfel electrosocurile ne vor fi letale. Trebuie sa se schimbe ceva in tara asta, in mentalitatea oamenilor sai, in viata noastra! Trebuie sa se schimbe ceva...trebuie!!! Cei multi si prosti trebuie sa se trezeasca, pentru ca sa se indeplineasca si cealata parte a remarcii lui Costachi Negruzzi : "prosti, dar multi...boierilor!!!"

Indiferenta vs revolta

Rares m-a provocat intr-un comentariu, asa ca ii dedic acest articol :P

Ambele situatii sunt extrem de intalnite in Romania zilelor noastre.

Pretutindeni asistam la manifestari ale indiferentei. Indiferenta fata de cei din jur, fara te actele de violenta in trafic, fata de cei bolnavi, fata de educatie si cultura, fata de natura si mediul inconjurator. Iar indiferenta asta nu vine singura, ci cuplata cu nepasarea. Nu prea ne mai pasa de nimic de ce e in jur, doar de noi insine. Fiecare isi urmareste scopurile personale si e indiferent la orice altceva. Nu mai conteaza nici cine ne conduce, nici ce fac, nici cine minte si fura, oricum toti o fac, oricum daca nu ar fi astia ar fi altii. Dar, asteptam schimbarea...asteptam sa vina un salvator si sa schimbe ceva in viata noastra mizera. Am vrea sa ne fie mai bine, dar nu suntem dispusi sa miscam un deget decat daca asta ar avea ca rezultat un castig personal. Si uite asa, apare revolta. Suntem nemultumiti, carcotim, ne macinam nervii de ciuda, iesim la o barfa pe la colt de strada si cartim cu orice ocazie despre ceea ce ne nemultumeste. Dar...ne rezumam la atat, si suntem experti in frustrare. Romanul e specializat in asta, iese la un pahar de vorba si oricati ani sau oricata pregatire ar avea e specialist in politica, sport si bautura. E specialist la dat din gura (cama sa cum fac si eu) si expert in nepasare.

Asa ca Rares...stau si ma intreb...oare ce e mai bine? Sau, e de fapt vreo diferenta intre cele doua atata timp cat rezultatul e nul oricum?

Despre muzica: Pink Floyd: Another Brick in the Wall

Scoala...araz-o focu...:))



Din fericire pentru noi si din pacate pentru ei, elevii din ziua de azi nu stiu aceasta melodie si mai ales videoclipul ei.

Sau poate ca e mai bine asa, sa nu le vina idei ;)