Rares m-a provocat intr-un comentariu, asa ca ii dedic acest articol :P
Ambele situatii sunt extrem de intalnite in Romania zilelor noastre.
Pretutindeni asistam la manifestari ale indiferentei. Indiferenta fata de cei din jur, fara te actele de violenta in trafic, fata de cei bolnavi, fata de educatie si cultura, fata de natura si mediul inconjurator. Iar indiferenta asta nu vine singura, ci cuplata cu nepasarea. Nu prea ne mai pasa de nimic de ce e in jur, doar de noi insine. Fiecare isi urmareste scopurile personale si e indiferent la orice altceva. Nu mai conteaza nici cine ne conduce, nici ce fac, nici cine minte si fura, oricum toti o fac, oricum daca nu ar fi astia ar fi altii. Dar, asteptam schimbarea...asteptam sa vina un salvator si sa schimbe ceva in viata noastra mizera. Am vrea sa ne fie mai bine, dar nu suntem dispusi sa miscam un deget decat daca asta ar avea ca rezultat un castig personal. Si uite asa, apare revolta. Suntem nemultumiti, carcotim, ne macinam nervii de ciuda, iesim la o barfa pe la colt de strada si cartim cu orice ocazie despre ceea ce ne nemultumeste. Dar...ne rezumam la atat, si suntem experti in frustrare. Romanul e specializat in asta, iese la un pahar de vorba si oricati ani sau oricata pregatire ar avea e specialist in politica, sport si bautura. E specialist la dat din gura (cama sa cum fac si eu) si expert in nepasare.
Asa ca Rares...stau si ma intreb...oare ce e mai bine? Sau, e de fapt vreo diferenta intre cele doua atata timp cat rezultatul e nul oricum?
Diferenta e, in faptul ca nu iti mai mananci nervii... asadar uite un castig personal :P 1 punct pentru indiferenta.
RăspundețiȘtergereCa rezultat exterior se pare ca nu se deosebesc mult.
Dar sa stii ca imi selectez lucrurile de care sa fiu indiferent. Imi aleg persoanele de care sa fiu indiferent, nu intorc capul la vreo faradelege s.a.m.d. Mi-s indiferente doar porcariile astea cu care suntem bombardati in fiecare zi prin ziare sau pe la tv, nu am nicio putere asupra lor asa ca aleg sa le ignor.
stii care e paradoxul?
RăspundețiȘtergereOamenii din jur adopta doua atitudini al caror rezultat eu il consider similar:
- fie nu sunt constienti de valoarea lor ca indivizi umani, nu incearca sa schimbe, nu incearca sa influenteze benefic pe cei din jur, sunt neutrii.
- fie se complac cu ideea ca nu au nici o putere si atunci ignora, asa cum ai zis tu mai sus.
In ambele cazuri rezultatul e acelasi, nimeni nu face nimic. Asteapta toti un "Mesia" care sa vina si sa-i scape din situatie. Asteapta toti pomana cereasca.
Si vin eu si te intreb Rares: daca noi nu, atunci cine? Daca nimeni nu are curajul sau nebunia sa-si asume aceste riscuri si responsabilitati, atunci cine? Sau stam toti cuminti si-l asteptam pe "Mesia"...da de vine?