Se afișează postările cu eticheta articol. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta articol. Afișați toate postările

marți, 5 iulie 2011

Citit, aprobat, citat

Nu ca as fi mare fan al d-lui Cristian Tudor Popescu, insa ii citesc destul de des articolele, si uneori, cum este cazul si aici, il aprob. Insa, e pentru prima data, cand simt sa si fac copy&paste la ceea ce a scris intr-un articol publicat azi in ziarul sau de casa, Gandul
Mai intai, nu sunt de parere ca rezultatele dezastruoase sunt cauzate de stresul pe care cica l-ar fi creat elevilor camerele de luat vederi sau supraveghetorii. Daca n-ai de gand sa copiezi, adica sa furi, daca esti ocupat sa scrii ce stii, cu ce te deranjeaza ca esti filmat? In mall sunt camere de supraveghere peste tot - cand iese sa mai dea o tura cu baietii si fetele, ca iar n-are chef de invatat, nu se simte stresat, inhibat, domnu' elev?
E, de asemenea, o amagire comoda sa credem ca de vina pentru rezultatele de la bac sunt ministrul Funeriu cu gafele lui, guvernul incompetent Boc sau egolatrul iresponsabil T. Basescu, preşedinte.
Cauza fundamentala a "dezastrului de la bac" este faptul ca a sti nu mai este o valoare in societatea romanească de azi. Eu am facut liceul intr-o perioada in care cultura generala era un motiv de mandrie. Daca aveai cunostinte in mai multe domenii, daca vorbeai corect romaneste, erai un om respectat, un om "cu carte".
Astazi, cultura generala nu mai inseamna aproape nimic. Sunt la moda in spatiul public aproximatia si ignoranta in materie de orice: limba romana, limba engleza, istorie, geografie, logica, literatura, ca sa nu mai vorbim de matematica si fizica, practic inexistente. Nestiinta, cand este dublata de bani si notorietate, devine chiar o calitate simpatica.
Dupa parerea mea, exista doua categorii principale printre cei care au picat bacul. In primul rand e vorba de cei care n-au vrut sa invete, considerand ca ei nu sunt "fraieri", si ca se vor descurca intr-un fel. Pentru acestia nu cred ca se poate face nimic nici in sesiunea a doua. Supravegherea examenelor trebuie mentinuta, gradul de accesibilitate al subiectelor poate fi acelasi, iar daca isi vor petrece vara distrandu-se, atunci, din toamna, isi vor cauta un loc de munca, nu e nici o tragedie - nu luam in discutie cazul parintilor inconstienti care or sa-i tina acasa in continuare. Unii se vor descurca si fara diploma de bac, altii nu, si atunci poate ca se vor decide, in fine, sa invete.

Cea de-a doua categorie o reprezinta elevii capabili intr-un anume domeniu, care stiu deja ce vor face si pentru care bacul e o pierdere de timp. In cazul unui tanar bun la informatica, dorind sa lucreze in acest sector, nuvelele lui Slavici sau filosofia lui Blaga sunt chinuri inutile. La fel cum pentru cine se indreapta hotarat spre o disciplina umanista, algebra de grup, inel, corp, integrala sau limitele de siruri sunt pedepse considerate nemeritate.

Specializarea este o caracteristica a pietei muncii de azi - nu o agreez, ma marginesc sa o constat. Pentru acesti tineri, e in mod evident necesara o regandire nu numai a examenului de bacalaureat, dar si a intregii programe a claselor XI - XII.

Sincer sa fiu, nu mai am nimic de zis si e unul dintre putine cazuri in care tac din plisc si nu mai comentez nimic...

joi, 14 octombrie 2010

Unde? Cand? De ce?

In agitatia pregatirilor de inceput de an scolar si de intampinare a primei odrasle am neglijat blogul si cele cateva randuri cu opinii personale pe care le am.

C'est la vie...nobody is perfect;) (ce frumos melanj de limbi straine...heh?)

Ei bine, azi am timp sa astern niste randuri. Am timp sa afirm ca am avut dreptate cand afirmam ca sa ne fereasca Dumnezeu de ce timpuri o sa vina. Am timp sa afirm ca mi se face pielea de gaina cand ma gandesc pe ce lume se va naste fiul nostru. Am timp sa recunosc ca ma simt mic si neputincios; nemultumit si satul pana peste cap de toata mizeria din jur; descurajat si dezamagit ca nu am putut mai mult, ca nu am facut mai mult; iritat si plin de manie ( chiar ura ) ca ei nu au facut nimic pentru noi toti.

Ce vremuri ne asteapta doamne? Ce tara e asta in care simbolurile autoritatii se revolta? In ce stare am ajuns daca politistii se revolta isi arunca caschetele si fac javra pe seful statului(nu ca nu ar merita-o), daca angajatii de la finante se revolta si isi blocheaza seful/ministru in birou incat acesta ajunge sa fie evacuat cu fortele speciale? Daca simbolurile ordinii publice si financiare se revolta...ce ordine mai avem?

Si asta e doar inceputul. Or sa urmeze alte valuri de proteste, noi clase sociale de nemultumiti, si tot asa.
Unde? In romania!
Cand? De acum incolo!
De ce? Pentru ca oamenii s-au saturat de minciuni si promisiuni neindeplinite. Pentru ca oamenii au ajuns la limita de jos, pentru ca primesc salarii de mizerie reduse si taiate in timp ce preturile si taxele tot cresc. Pentru ca suntem amaratii europei la venituri. Pentru ca vine iarna si o sa se moara de foame si de frig. Protectia sociala e neglijabila, siguranta cetateanului nu exista, siguranta zilei de maine lipseste, bancile invart cetateanul cum le taie capul sub privirea indulgenta a statului impasibil la suferinta celor pe care ii reprezinta. Pentru ca in loc sa se ia masuri de relansare economica, in loc sa se faca concedieri, se fac angajari in aparatul de stat. Pentru ca cei care ne reprezinta se cearta toata ziua in parlament, mint, fura pe fata, inseala la vot, lipsesc si practica traseismul politic. Pentru ca invatamantul si sistemul medical sunt la pamant, subfinantate, fara destui angajati si conduse de niste imbecili si analfabeti.

Hmm...stau si ma gandesc la ce am scris mai sus si ajung la o concluzie...mai bine nu aveam timp!!! Mai bine sa fiu ocupat pana in gat incercand sa gasesc solutii, mai bine sa lucrez toata ziua ca un dorm iar seara sa pic ca un bustean in pat.
Ferice de cei saraci cu duhul! Si ferice ca avem multi din astia...prosti, prosti...da multi! Si cand da prostu cu sapa...

vineri, 27 august 2010

Intelectualu lu Basescu

Nu ma rabd sa nu revin la un subiect abordat ieri. Vazusem protestul lui Patapievici si ceilalti "intelectuali" la adresa masurilor luate de guvernul Poc-Boc in privinta drepturilor de autor.

Ieri ii faceam prostovani, azi insa am remarcat altceva, ceva mult mai interesant pentru mine cel putin, ceva asupra caruia o sa-mi indrept atentia in cele ce urmeaza. D-l Patapievici a scris dumnealui prin 96 un volum intitulat "Politice", volum despre care recunosc ca nu am auzit pana azi. De fapt, sa-mi fie mie rusine, ca si multor altora care nu au auzit in viata lor de ceva legat de opera ilustrului intelectual contemporan cu noi - Horia Patapievici. Suntem niste inculti...asta e ;)

Dar sa revin. Asa cum am spus mai sus, habar nu aveam de opera dansului, pana ce am vazut niste comentarii la un articol, comentarii in care erau extrase niste randuri din respectivul volum. Asa ca m-am pus pe sapat, si iata la ce am ajuns (citez din respectivul volum):

  • Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii.
  • Românii nu pot alcatui un popor pentru ca valoreaza cît o turma: dupa gramada, la semnul fierului rosu... fete patibulare, maxilare încrîncenate, guri vulgare, trasaturi rudimentare, o vorbire agramata si bolovanoasa.
  • Masa degenerata, îngîmfata, proasta si rea.
  • (Românii) sînt una cu cancerul care-i roade.
  • Îmi este rusine ca sînt român.
  • Româna este limba în care trebuie sa încetam sa mai vorbim, sau sa o folosim numai pentru înjuraturi.
  • Cu o educatie pur româneasca nu poti face nimic.
  • 23 de milioane de omuleti patibulari.
  • Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Cînd i-au lasat romanii pe daci în forma hibrida stramoseasca, ne-au luat la urina slavii: se cheama ca ne-am plamadit din aceasta clisa daco-romano-slava, ma rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era sa ne înecam, asa de temeinic au facut-o. Demnitatea noastra consta în a ridica mereu gura zvîntata, iar ei reîncepeau: ne zvîntam gura la Calugareni, ne-o umpleau iar la Razboieni, si asa mai departe, la nesfîrsit. Apoi ne-au luat la urinat rusii, care timp de un secol si-au încrucisat jetul cu turcii, pe care, în cele din urma, avînd basica udului mai mare... i-au dovedit.

Dictionar explicativ: patibular = vrednic de spanzuratoare.

Nu pot sa nu recunosc, cu unele din aceste afirmatii sunt de acord. Le-as formula mai frumos, mai ales daca am pretentia unui intelectual, formularea de mai sus ma duce cu gandul mai degraba la exprimarea unui marinar carea pus ocazional mana si pe DEX, dar tot marinar ramane. Trecand insa peste aceasta formulare care numai a intelectual nu aminteste, repet, sunt de acord cu anumite afirmatii. Le-am folosit si eu in anumite contexte si chiar ieri am spus-o "Imi e rusine ca sunt roman".

Dar, si de aici a pornit tot acest articol, nu pot sa nu remarc un lucru: D-l intelectual Horia Patapievici se incadreaza perfect in tiparul descris de domnia sa cu atata patos mai sus. Toate acele randuri nu exprima altceva decat un autoportret genial, facut cu 14 ani inaintea zilelor "bune" pe care le traim. Esti genial d-le...ma jur...cum ai stiut dumneata perfect ce o sa devii... :D
Pentru cine se uita la evolutia domnului Patapievici de la rebelul liber in gandire care a facut acest portret al romanului trecand prin stadiul de pupincurist al lui Basescu si al PDL, apoi acela de presedinte al Institutului Cultural Roman iar mai nou de critic al PDL, domnia sa este intradevar padibular, se misca dupa gramada la semnul fierului rosu si cu o educatie pur romaneasca. Altfel, daca nu esti de acord cu mine, cum e cu coloana aia vertebrala coane Horia? :D

Ah, si sa nu uit, mai am o intrebare (retorica evident) pe care o sa o formulez in termeni atat de familiari domniei tale: Cum a fost cand Basescu si-a desertat basica udului pe domnia ta? Bun jetul, bun? :))

joi, 20 mai 2010

Crede si nu cerceta

Dintr-un punct de vedere, in ceea ce o sa fac mai departe o sa stau drept si o sa judec stramb...sau, din alt punct de vedere, o sa stau stramb si o sa judec drept.

Care varianta o fi cea buna, habar nu am, si nici nu prea conteaza, pentru ca deja m-am hotarat sa scriu despre asta si decizia mea a fost luata. Iar Doamne, Doamne e sus si vede, si e singurul in fata caruia o sa raspund...toti o sa o facem la final.

Dar, sa revin. Citeam pe adevarul.ro un articol potrivit caruia
ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, este unul dintre cei mai bogaţi bugetari din ţară. Acesta câştigă, din funcţia de decan al Facultăţii de Teologie, aproximativ 162.000 de lei anual.

La această sumă se adaugă aproape 102.000 de lei pe an, bani primiţi în calitatea sa de ierarh la Arhiepiscopia Sibiului. În plus, Mitropolitul mai ia încă 3.300 de lei pentru că este profesor la Universitatea din Craiova. Astfel, ÎPS Laurenţiu Streza are un venit lunar de peste 22.000 de lei. Mai mult decât câştigă într-un an un profesor debutant, o asistentă medicală sau un pensionar.
Vin si completez..nu cat castiga un debutant...cat castiga si oameni care au 5-10 ani vechime. Diferenta de venituri este uriasa. Nu ma mira deloc ca nu mai stiu ce alta mare fata bisericeasca are ditamai Hummer-ul cu care se plimba. De fapt, toata biserica o duce super bine merci, in timp ce opinca sufera si se vaieta.

Habotnicii ma pot acuza ca fac un pacat, asta e treaba lor ca si habotnici. Altii ma pot considera un ins care tot timpul se vaieta si este plin de manie proletara. Asa o fi. Dar, nu pot sa nu remarc ceea ce vorbeam si cu tatal meu in weekend, cat de bine o duce biserica ortodoxa din romania. In timp ce toti o duc mai rau, in vremuri de criza, biserica prospera. Cu cat e mai greu, cu atat mai multi oameni isi intorc fata spre Dumnezeu. Daca in vremuri prospere ei se indeparteaza de El, la greu devine sursa lor de sprijin si speranta. Iar biserica creste, se ingrasa si prospera. Nu o sa inteleg niciodata de ce trebuie biserici cat mai mari si cat mai fastuoase. De ce trebuie sa contruim o catedrala a neamului atat de mare, si tocmai in preajma altui edificiu megaloman adica casa poporului. Nu inteleg de ce trebuie ca un mitropolit precum cel de mai sus sa ia atatia bani de la statul roman, cand oricum el mai are si alte surse de venit, si cand, mai ales cand, el este prin definitie un om "sfant" care traieste cu putin, are nevoie de putin, si si-a pus viata in slujba lui Dumnezeu. Nu o sa inteleg de ce un tanar medic sau profesor trebuie sa munceasca pentru maxim 1000 de RON din care sa-si rezolve si cazare si masa si imbracaminte, in timp ce un tanar preot este primit cu bratele deschise in parohie, i se pune la dispozitie o casa parohiala gratuita, i se cumpara straie la servici si asa mai departe.

Nu zic, religia este importanta si necesara. Dar, nu o religie care incurajeaza fastul si luxul. Inclusiv in locasurile de cult! Religia trebuie sa incurajeze curatenia sufletului, traiul simplu si cinstit, viata corecta. Ca sa continui cu citatele
Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
Ma consider un om echilibrat, si cred in Dumnezeu. Dar, doar in El. Pentru ca uitandu-ma in jurul meu, pe zi ce trece am tot mai mult impresia ca biserica moderna a uitat tocmai valoarea acestor versete din Matei. Biserica a adunat si aduna averi, se imbraca in aur, construieste biserici cat mai mari si mai fastuoase, conducatorii ei au venituri lunare mai mari decat veniturile majoritatii populatiei pe un an intreg si se lafaie cu piscine si masini de ultimul tip.
Probabil ca o parte din acele venituri merg la donatii(nu cred, dar nici nu exclud posibilitatea), insa nu vad ce ar trebuii sa aiba asemenea venituri! Doar, nu au nevoie!

Cum eu ca un angajat in invatamant trebuie sa-mi cumpar singur haine si incaltaminte, ba mai nou si markere sa scriu pe tabla(pentru ca creta e "demodata"), cum eu trebuie sa platesc pentru familia mea o chirie lunara care inseamna jumate salariul, de ce preotul sa nu faca la fel? Si sa nu prind pe cineva ca-mi vine cu brosoave ca el a invatat pana a ajuns acolo...ca nici eu nu am tras vanturi prin salile facultatii!

marți, 30 martie 2010

Viata contra-timp

Sunt pe fuga...ma duc la ore...asa ca o sa fiu foarte scurt.

Tot mai mult in ultima vreme, omul contemporan este pe fuga. Sa ma gandesc eu de exemplu, azi. Desteptarea la 7, o revista presei scurta, scurta de cateva minute pe internet, imbracare in 5 minute, toaleta in alte 5, imi planific seminarul in tot acest timp, adun rapid hartiile cu care am de umblat azi...si fuguta la seminar. Pe drum, navigand in viteza printre alti oameni grabiti...mai ma gandesc la seminar si imi fac planul de bataie pe ziua de azi.
8-10 - seminar cu o grupa. Azi facem Ecuatii diferentiale liniare cu coeficienti constanti.
10:12 - pauza. Trebuie sa fug la banca, pe drum ma opresc sa legalizez o groaza de hartii pentru sustinerea de doctorat si ma interesez cam care e treaba cu legatul tezei. Daca am timp, ciugulesc un corn, ceva...
12:16 - inca doua seminarii. Printre pauze sper sa apuc sa corectez cele doua referate pentru teza, si mai trebuie sa vorbesc si cu doi colegi.
de la 16 incolo - drum acasa, mancare, daca mai am timp mai lucru ceva si pe informatica, trebuie sa finalizez lista de emails cu cei carora le trimit rezumatul tezei, trebuie sa scot la imprimanta 3 exemplare de teza, 2 de rezumat in romana si 2 in engleza, poate am noroc si imi fac putin timp sa mai arunc cate un ochi si la tembelizor...e meci de UCL azi ;)

Concluzia...o sa fiu contra-timp. Iar pentru mine, nu fac mare lucru. Iar asta se repeta...zilnic. Si, utie asa ajung cu gandul la un articol care mi-a motivat acest post de azi pe site la adevarul: Nu preţuim destul o resursă care a devenit foarte scumpă: timpul.

Si, ma mai duce cu gandul...la o melodie...;)


Ar mai fi multe de scris...o sa incerc sa continui mai tarziu. Dar acum...trebuie sa fug, nu mai am...timp!!!

marți, 23 martie 2010

Programul aero-rabla

Titlu mare si frumos cu litere de o schioapa pe site la realitatea: CSAT: România va cumpăra 24 de avioane F16 second hand


Se pare ca a inceput programul rabla in varianta aerodinamica. Cel putin, cam asta imi trece mie prin cap cand vad acest titlu. Am citit si articolul, si am ramas la aceeasi concluzie. Ce sa-i faci neica, trebuie sa-si vanda si americanii astia undeva rablele. Si decat sa se chinuie ei cu ele, nu mai bine ni le dau noua pe cap, si mai fac si un banut cinstit?

Dar care or fi cauzele acestei "achizitii"? Hmm...

Eu cred ca am ramas fara multe miguri, si nu prea mai avem cu ce sa facem accidente. Pana cum o vreme asistam tot cam la doua/trei luni la cate o stire si exclamam...uite frate, a mai picat un mig. Dar, daca se termina lotul de miguri, ce ne facem? Iata si solutia...cumparam niste F-16 second-hand, si continuam cu stirile in care reiteram pentru a n-sprezecea oara ca un obiect mai greu decat aerul este atras de catre pamant cu o forta direct proportionala cu greutatea sa.

Hehe...ce academic suna...:)) Astept pe Daniel Iancu sa-si schimbe melodia, sa adapteze pentru F-16 :D

duminică, 31 ianuarie 2010

Gazetar de romania

Ca si in alte domenii, nici presa nu scapa de ziaristi mediocrii al caror gramatica lasa de dorit si care vaneaza doar senzationalul. Nu o sa ma opresc asupra acestor paparazzi de care oricum mi scarba, ci o sa ma concentrez asupra celor care intr-adevar se numesc jurnalisti si lucreaza pentru ziare de prestigiu.

Si azi, am remarcat un articol scris in Gandul, totusi un ziar serios si pe care il citesc cu placere zilnic. Nu gramatica mi-a atras atentia in acest articol, ci modul in care este scris si modul de exprimare al autoarei care da un nou sens expresiei "ma zgarie in urechi". Titlul articolului...Cel mai gras român, Stelian, 350 de kilograme, baricadat în casă de ani întregi. Extrag fragmente din articol...
Dintre picioare îi atârnă ditamai burta, aproape până la pământ. Demult nu mai poate să stea cu picioarele apropiate; trebuie să le ţină mereu depărtate, să facă loc burţii. A măsurat-o odată şi avea în jur de doi metri. Ultima dată, bucureşteanul Stelian Jurcă a ieşit din casă iarna trecută, şi numai pentru câteva minute, să se ducă în grădină, până la veceu. Pe vremea aia n-avea chiar 350 de kile, dar oricum, tot pe acolo era. A căzut pe gheaţă şi căzut a rămas - de abia l-au ridicat trei vecini mai forţoşi. De atunci şi până acum n-a mai făcut un pas. Are 47 de ani şi şade numai pe marginea patului; se uită pe geam la nimic ore, zile întregi, din odaia lui minusculă.

Din vitrină îl privesc ursuleţi de pluş coloraţi şi răţuşte din gumă. Afară, pe sârma de rufe, stau la uscat chiloţi galbeni şi roz, uriaşi, cât o jumate de cearceaf de pat. Sunt cumpăraţi anume din magazin pentru graşi. Alături se usucă o lenjerie cu mulţi Tweety. În odaie, Stelian stă înconjurat de grămezi de telefoane mobile. Sunt ale vecinilor, îşi mai ocupă timpul cârpindu-le, să nu înnebunească de atâta stat. Dar trebuie să i le pună cineva în poală, că el nu poate să întindă mâna decât o juma de metru.

De vreo cinci ani nu mai poate nici să se întindă cu totul în pat - doarme numai culcat pe spate, cu burta în sus, cu picioarele pe podea şi cu vreo trei perne sub cap.

Patul e întărit cu proptele, baia durează cât o repriză de fotbal.

Cu baia e o întreagă poveste. Îl spală nevasta o dată la două zile şi durează cât o repriză de fotbal.

Si cam am terminat cu citatele...ajung. Probabil autoarea a fost bine intentionata si a vrut sa trezeasca compasiunea in sufletele cititorilor. Sau poate din contra... Insa, la stilul in care a scris articolul, probabil ca mai bine nu o facea. Pe langa faptul ca aduce a stirile de la ora 5, atat de "dragi" mie, modul in care este scris articolul imi provoaca un sentiment de penibil. Mai ales inceputul sau. Cum naiba, scuze pentru exprimare, poti sa ai o astfel de exprimare si sa scrii in asemenea hal. Chiar din mila pentru sa suferinta sarmanului om, nu scrii un asa rahat de articol. Citind acest articol gandul meu fuge la calificative gen: bascalie, scandal, insulta, marlanie, sadism, ironie, rusine...insa in nici un caz nu intrevad vreo urma de mila sau compasiune a autoarei pentru cel suferind.

Nu credeam sa ajung sa vad asemenea articol in Gandul...dar se pare ca m-am inselat. Rusine!

vineri, 22 ianuarie 2010

Mi se rupe...

...sufletul cand vad pe ce drumuri merg cu masina. Aceasta este afirmatia domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor din tarisoara noastra bananiera.

Sincer, eu chiar il cred pe domnul ministru. I se rupe! Pe bune

Si nu numai domniei sale i se rupe. Si celorlati ministrii, parlamentari presedinti si in general tuturor celor care au condus romania in ultimii 20 de ani. Tuturor li se rupe...sufletul. Singurii carora nu li se rupe, sunt romanii de rand, profesorii, medicii, militarii, pompierii... Lor nu li se rupe, pentru ca nu mai au ce sa li se rupa. Poate isi rup de la gura cate una alta ca sa-si hraneasca si sa-si imbrace copii, dar lor sigur nu li se rupe. Din contra, mai degraba lor li se indoaie mandria, se incovoaie sub apasarea dobanzilor si taxelor, a pomenilor electorale, dar nu se rupe domnule! Culmea!

Doar dragilor nostrii conducatori li se rupe... Deh, ei pot ca au ce sa li se rupa...vorba lui musiu Paleologu.

marți, 22 decembrie 2009

ups....i was clooose!!!

Era sa o comit. Noroc ca mi-am dat seama la timp.

Ce anume? Era sa-mi incalc o promisiune facuta mie insumi. Cum ca in fiecare zi o sa scriu ceva pe blog. De ce?

Pentru ca-mi place sa scriu. Nu pot sa spun de ce...pur si simplu imi place. Cand ma vad in fata laptopului, cu o idee in cap...incep sa vina valuri, valuri de cuvinte. Iar din cuvinte se formeaza propozitii, din propozitii paragrafe, din paragrafe iese ditamai articolul. Si tot asa...

Parca ma simt mai relaxat. Simt ca dau afara o parte din naduful interior. Ma rasuflu, cum s-ar zice. Nu trebuie sa-mi strig disperarea, nu trebuie sa ma plang, nu trebuie sa ma razbun de nervi. Pur si simplu, trebuie sa-mi pun o anumita ordine in idei. Sa ma invart in jurul unui subiect si sa spun ce simt si cred eu despre el. Pur si simplu, sa-mi las gandurile sa curga, stiind ca nu depind de nimeni, ca nimeni nu poate sa vina si sa-mi opreasca insiruirea de idei, nimeni nu poate sa ma cenzureze...sunt propriul meu stapan in acest mic univers construit aici.

Iar asta, inseamna ceva, pentru mine, aici, si acum...

luni, 30 noiembrie 2009

Pretul campaniilor electorale

Ce face omul modern cand nu poate dormi noaptea? Se da pe net! Evident! Si se enerveaza dis-de-dimineata.
Asadar, ma plimbam ici-colo pe internet, buimac inca din cauza trezirii premature, cand brusc, mi-a sarit si ultima farama de somnolenta cand am ajuns sa citesc urmatorul titlul din Gandul...Campania electorală în bani: între 70 şi 170 de milioane €.
Despre ce e vorba in acest articol? Foarte pe scurt: PSD si PNL se acuza reciproc ca au cheltuit pentru campania electorala a D-lor Basescu si Geoana sume cuprinse in jur la 170 de milioane de EURO! In acelasi articol, Asociatia Pro Democratia estimeaza aceste costuri la circa 70 de milioane.

Sume halucinante, avand in vedere ca fiecare dintre cei doi a declarat ca a beneficiat de sponzorizari in valoare de aproximativ 1 milion de euro iar potrivit legii in vigoare, candidatii pot cheltui in campanie pana la 3.5 milioane euro. Sume exorbitante avand in vedere nivelul de trai din Romania, salariul minim pe economie, criza economica, rata somajului... etc.
Poate ca aceste estimari sa fie exagerate, insa personal consider ca s-a sarit de 50 de milioane. Avand in vedere ca peste tot pe unde am umblat in ultimele saptamani cu masina pe ruta Cluj-Dej-Bistrita era plin de mashuri, panouri, bannere cu candidatii, iar pretul acestora este destul de piperat(de exemplu, la o cautare rapida pe google am gasit oferte in jur la 10 euro metrul patrat de mesh); aceasta estimare mi se pare normala.

Trec momentan peste depasirea cu mult a pragului de 3.5milioane stabilit de lege, si ma concentrez asupra altui aspect. De unde mama dracului sunt toti acesti bani, avand in vedere ca cei doi candidati au beneficiat de doar cate 1 milion de euro din sponsorizari??? Evident, este o intrebare retorica, pentru ca stim cu totii raspunsul, el se afla pe buzele tuturor romanilor, nu e asa?

Iar pentru ca ironia sa fie completa, adevarul e ca noi toti suntem cei care platim aceste costuri. Romania intreaga va plati scump aceste campanii electorale, iar recompensa va fi pe masura, ne vom alege pentru inca 5 ani fie cu dracu, fie cu taica-su!!!