Se afișează postările cu eticheta facultate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta facultate. Afișați toate postările

luni, 4 iulie 2011

Eu cand o sa fiu mare o sa ma fac...

Ca si completare la "catastrofa" numita bacalaureat 2011...mai am vazut una buna, care explica foarte clar mentalitatea paguboasa a romanilor
A fost un examen deosebit de greu. Asa a simtit copilul, dar si noi, ca avem studii superioare si ne dam seama. Fata a luat note bune, mai putin la matematica, unde a luat 5,05. Copilul e bun, e bine pregatit si va merge la Facultatea de matematica.
Aoleu mancati-as tie sufletelu ala, pai multa minte mai ai mai mamitico! Adica, vine odrasla ta bine-pregatita si ia 5.05 la bacalaureat, si va merge la facultatea de matematica??? Tulai doamne...a innebunit lupu! Deci tu dai la facultatea de matematica dupa ce la bacalaureat ai luat un nenorocit de 5.05!!! Sa-mi mai zica mie cineva ca romanu nu e prost!

Acu, sincer sa fiu stiu eu care is calculele lu mamitica. Unde sa mearga saraca odrasla la alta facultate unde se da admitere pe bune si e concurenta cand ea saraca la cat de bine-pregatita e abia a scos un parlit de 5.05 la bac? Se duce la matematica ca acolo nu e concurenta, se intra pe baza de dosar si nici draq nu mai vrea decat resturile care nu au unde merge in alta parte. Si uite asa, ajuta doamne doamne, mai inchid ochii si profesorii la perlele fatucii, si trec 3-4-5 ani si e gata si fatuca, are diploma de universitate? Are! E licentiata? E! Si poate dupa aia mai da si la master, ca oricum, nu e asa greu. Mai face si un doctorat parlit pe la ceva prof, ca si ala se poate rezolva daca e bine pregatita ;)

Si apoi, sa te tii, ce madam profesoara a dreaq o sa iasa din ia! Ca altceva ce sa se faca? Distribuitor coca-cola nu poate, ca acolo tre muschi! :)) Comentator sportiv, ca un fost coleg de-al meu, ei...as! Se face profesoara de mate va zic eu, si ce mandra o sa fie mamitica de ea! Mai ales ca pusca bani si din meditatii...ca e teren manos, si moda cu meditatiile la prosti tine!

Viitor de aur tara noastra are...

joi, 18 februarie 2010

Noi nu putem! Dar voi da?

Azi simt ca ma cuprinde furia. Si revolta. Pe toti, pe toate, pe tot ce e in jur. M-am saturat si de realitate, si de trecut, si de prezent. Viitorul e sumbru, lumea si civilizatia se clatina din toate incheieturile in mintea mea. Put si simplu ma curpinde un sentiment de greata, de repulsie fata de tot ce e in jur.

Motive ar fi multe si diverse, insa mai ales unul ma scoate din pepeni. Si anume, ceea ce am patit ieri seara la un examen. Fiind chemat sa ajut la supravegheat la examenul unor studenti de la master, am avut "placuta" surpriza sa intalnesc acolo trei "ingineri" cu patalama, adevarati intelectuali. Dupa nici 15 minute scurse agonizant de la vizualizarea subiectelor, respectivii incep sa faca scandal, sa se foiasca, sa comenteze ca ei asa ceva nu au mai pomenit, iar la solicitatea noastra de a se calma se ridica in picioare si incep sa vocifereze ca adica cum sa nu se poata uita la vecini in foi sau sa nu vorbeasca la telefon...ei studenti la master. De fapt, ei nu sunt studenti obisnuiti, ei sunt oameni cu diploma, si mai mult, pe diploma lor scrie inginer! Sa nu indraznim sa-i judecam ca pe pustanii din anul I ca ei is oameni maturi, cu servici, care au altele mult mai bun de facut decat sa invete pentru amaratul nostru de examen. Si degeaba ne dam noi rotunzi, ca o sa-i trecem, fie ca vrem fie ca nu, pentru ca ei au intrat la master si nu se poate sa nu termine, odata ce au fost admisi. Ei sunt ingineri!!!

Sincer, cred ca a fost prima data in viata mea de cand sunt in domeniu si am ramas descumpanit pentru cateva clipe. Credeam ca..."a innebunit lupul"! Mai ales ca, erau totusi niste "ingineri" veritabili, cu palma cam cat capul meu ;) Iar ceilalti colegi ai domniilor lor stateau si se uitau, asteptand sa vada reactia noastra, putin amuzati. Norocul nostru a fost ca am reusit sa-mi revin si mi-am revenit in cateva clipe, dupa care am raspuns "Intr-adevar, mai demult, cine avea diploma de inginer era cineva. Era respectat, era un intelectual si un om cult, facea parte din randul elitelor. Totul s-a schimbat insa dupa ce au terminat unii ingineri ca voi domnilor! Degeaba pe diploma voastra scrie inginer, daca la atitudine si comportament va depaseste un maturator de strada."

Am riscat probabil, si nu cred ca am fost sau nu sunt departe de a ma trezi intr-o buna zi si cu una peste bot. Dar, asta e...ori la bal, ori la spital. Rezultatul a fost pozitiv pentru moment, adica s-au potolit si au continuat sa se uite la pereti scrasnind din dinti. Probabil ca au trecut, nu stiu, si nici nu ma intereseaza. Ceea ce ma intereseaza e faptul ca suntem siliti sa toleram asemenea comportamente. La nici 10 minute dupa toata scena, ne trezim ca apare ditamai domnul profesor important de acolo, care ne intreaba cum merge treaba, daca copilasii stiu, si sa avem rabdare cu ei, ca sunt pretiosi pentru facultate. Trebuie sa fim elastici cu ei, nu rigizi ca parul.
Cum mama dracului sa nu ma enervez atunci? Daca cineva imi poate explica in asa fel incat sa inteleg, are o seara de baut bere pe banii mei. Namilele inculte si badaranii sunt pretiosi pentru facultate, iar profii amarati, da-i naibii, ca nu conteaza. Cam asta e invatamantul universitar din romania, unde primeaza cantitatea de studenti, nu calitatea lor. Cine are studenti multi, ia banu gros de la minister si putin ii pasa de restul. Bine ca in schimb e plina presa de ce absolventi slabi si macelari ies pe bancile facultatilor!

Inchei pe versurile lui Nicolae Labis
O parte din noi ne-am învins
Greşeala, minciuna şi groaza,
Dar e drum, mai e drum necuprins
Pînă-n zarea ce-şi leagănă oaza.
Generaţii secate se sting,
Tinerii rîd către stelele reci -
Cine-şi va pierde credinţa-n izbîndă
Pe-aceste mereu mişcătoare poteci?

Cine din noi va muri
Înainte ca trupu-i să-i moară?
Cine-o să-şi lepede inima-n colb -
Insuportabil de mare povară?
Ca un vînt rău, ori ca o insultă
Întrebarea prin rînduri trecu.
- Ascultă, ascultă, ascultă!
Noi, nu! Niciodată! Noi, nu!

miercuri, 17 februarie 2010

Calificari pentru Olimpiada

In mod normal nu e un subiect care sa ma pasioneze, insa astazi nu m-am mai putut rabda. Nu vreau sa fac misto, pur si simplu prezint faptele, pentru ca daca nu o spun, simt ca o sa explodez.

Saptamana asta e saptamana de restante la facultati. Cu alte cuvinte, am de lucru :( Nu asta e problema, e meseria mea si o fac chiar daca in asemenea momente nu resimt nici o placere. Insa azi am patit un lucru care m-a socat si m-a amuzat in acelasi timp.
Na bun...iata cum sta treaba:
  • Locul si ora - cladirea centrala de pe Daicoviciu, ora 8 dimineata.
  • Disciplina - Analiza Matematica.
  • Examinatori - eu si o doamna profesoara X.
  • Victime - seria A constructii, anul I si cei "avansati" din anul II, III si IV.
  • Scenariul - asezam cei 33 de "catindati" in sala strategic, le dam subiectele pe categorii in functie de cat de "avansati" sunt. Dupa vreo 10 minute de "politie politica", pleaca 20%. Ehh, asta e...ne consolam cu ideea ca au fost prea usoare subiectele pentru ei si au terminat repede ce au avut de scris si continuam. Trec 30 de minute, mai pleaca cativa foarte bine pregatiti. Dupa o ora, mai sunt jumate mai slabi pregatiti care au nevoie de mai mult timp, restul deja au plecat, probabil ca sunt acum la biblioteca, studiaza pentru urmatorul examen. Dupa 90 de minute mai avem vreo 10, dintre care doi sunt din anul 2 si transpira din greu, subiectele sunt grele, si numai nu pot citi rezolvarile de pe tavanul pe care il fixeaza cu obstinatie. In cele din urma, trece timpul regulamentar si vin si ei sa predea lucrarile. Vazand ca dau foile goale, ne gandim sa-i legitimam, nu care cumva sa fie o farsa si sa fim filmati cu camera ascunsa sau ceva...altfel cum sa ai la "olimpiada" studenti care sa dea foaia goala. Mai ales ca nu prea ii cunosteam, insa asta nu ne mirase prea tare inainte nefiind primul caz de olimpici necunoscuti pe care am avut onoarea sa ii examinam. Cand colo...SOC si GROAZA! Stimabilii erau studenti la alta sectie. Asa ca incepem chestionarea.
I: Mai baieti, voi ce examen ati dat acuma?
R: Analiza matematica...(chicoteli)
I: Si cu cine ati facut materia la curs?
R: Cu doamna Y...(zambete)
I: Si doamna profesoara care v-a dat subiectele, cine e dansa?
R: Doamna Y, evident...(chicoteli din nou)
I: Si daca va arata buletinul si va dovedeste ca nu e doamna Y, ci doamna X, ce ziceti?
R: ...imposibil! Colegii ne-au spus ca avem azi examen in sala CII de la ora 8.
I: Pai nu o recunoasteti pe doamna profesoara? Ati fost la scoala macar odata sa vedeti cu cine faceti ore?
R: Da...dar am stat in spatele salii.
I: Pai si cu dansa ati facut curs sau nu?
R: Nu.
I: Si atunci, care e concluzia?
R: Pai, colegii asa au zis.
I: Da colegii vi i-ati vazut in sala azi, aici?
R: Nu.
I: Si atunci, care e concluzia?
R: Am gresit examenul?(rasete)
I: Si, nu v-ati dat seama de asta? Daca ati vazut ca nu recunoasteti colegii si nici pe examinatori, nu v-ati gandit la nimica?
R: Pai materia era tot analiza matematica. Am recunoscut-o.
I: Pai si daca ati recunoscut materia...de ce dati foile goale?
R: Pai...stiti...de fapt noi nu am fost la scoala deloc...si nu stim cum arata doamna profesoara sau colegii...si nici materia...
I: Cum nu va stiti colegii? Sunteti in anul doi si nu va stiti colegii?
R: Nu, am vorbit doar la telefon cu ei.
I: Si la examene nu ati mai fost sa-i vedeti?
R: Am fost la cateva, dar nu am tinut minte colegii.
I: Si acum, ce sa facem noi cu voi?
R: Sa ne lasati sa plecam! (rasete)
I: Da sigur stiti unde e iesirea?
R: DA! (rasete din nou)


Ehh...cam asta e tot. Concluziile, le trage fiecare cum vrea, eu stiu care au fost concluziile mele, dar nu le zic la nimeni, ca e secret ;))

Un singur lucru e sigur, cei doi ar castiga cu brio o olimpiada, ceea de inconstienta. Asta, daca se prezinta la ea, si nu gresesc si acolo sala :))

vineri, 15 ianuarie 2010

Inca o generatie a scapat

Azi am avut ultima zi de seminar din semestrul acesta.
Au mai scapat o tura de copilasi. Au scapat, vorba vine..ca de scapat inca nu au scapat, acum urmeaza stresiunea, adica partea cea mai "nasoala" daca ar fi sa folosesc limbajul lor. Ca sa fiu cinstit, mai degraba am scapat doar eu de ea, pentru ei de abia acuma incepe greul. Tipic pentru sistemul de invatamant din facultatile din romania...merge saracul student 14 saptamani la cursuri si seminarii, vine stimabilul domn profesor si le toarna in cap cursuri si seminarii cat duce trenul, iar la final, in "stresiune" vine sarmanul elev si trebuie sa scuipe afara tot ce a avut de invatat. Scuipa azi, si uita maine, ca trebuie sa o ia de la capat.

Asta, daca a invatat. Ca daca nu, nu are ce sa scuipe, decat poate pe "stimabilul"profesor care la randul lui nu rateaza nici o ocazie sa se "razbune". Cam asta e de fapt atmosfera in cadrul facultatilor; un fel de joc de-a hotii si vardistii sau pisica si soarecele. Atata doar ca rolurile se pot inversa, la un moment dat. Cum anume? Pai simplu, studentii care au fost cat de cat buni, au "sansa" de a ajunge la un master sau doctorat. Si atunci, cine o sa-l ajute pe domnul profesor sa isi verifice emailul? Sau sa scrie un articol pe blestemata asta de cutie minunata pe care el sarmanul batranel nu poate sa o inteleaga? Si, nici macar atunci nu se termina povestea. Pentru ca tot dinozaurul de profesor este cel care decide cum termina doctorandul, sau cum si cand ii este aprobata lucrarea cutarica, referatul, teza...etc...

Insa, trecand peste acest intreg lant al slabiciunilor, o sa devin putin sentimental. Pentru ca, fara sa vreau, chiar m-am atasat de aceasta generatie. Si, pe masura ce trece timpul si devin tot mai vechi in domeniu, parca tot mai mult ma atasez emotional de o generatie. De ce... nu stiu sa spun. Insa cam asta e feeling-ul meu. Poate o fi de vina societatea actuala in care acesti tineri o sa trebuiasca sa-si faca loc cu coatele si cu dintii? Poate o fi de vina diferenta imensa de mentalitate pe care o sesizez tot mai des intre studenti si profesorii lor? Poate o fi de vina pur si simplu faptul ca eu am mai imbatranit un an si m-am mai inmuiat?

Nu stiu, nu conteaza pana la urma. Cel putin pentru mine nu conteaza, pentru ca o sa incerc sa-mi urmez in continuare instinctele. Iar instinctele mele imi spun sa continui in acest stil, cum imi dicteaza inima si constiinta. Sper, sa am succes, si sper ca acesti copii sa nu-mi insele asteptarile. Le urez un sincer BAFTA!!!