luni, 30 noiembrie 2009

Pretul campaniilor electorale

Ce face omul modern cand nu poate dormi noaptea? Se da pe net! Evident! Si se enerveaza dis-de-dimineata.
Asadar, ma plimbam ici-colo pe internet, buimac inca din cauza trezirii premature, cand brusc, mi-a sarit si ultima farama de somnolenta cand am ajuns sa citesc urmatorul titlul din Gandul...Campania electorală în bani: între 70 şi 170 de milioane €.
Despre ce e vorba in acest articol? Foarte pe scurt: PSD si PNL se acuza reciproc ca au cheltuit pentru campania electorala a D-lor Basescu si Geoana sume cuprinse in jur la 170 de milioane de EURO! In acelasi articol, Asociatia Pro Democratia estimeaza aceste costuri la circa 70 de milioane.

Sume halucinante, avand in vedere ca fiecare dintre cei doi a declarat ca a beneficiat de sponzorizari in valoare de aproximativ 1 milion de euro iar potrivit legii in vigoare, candidatii pot cheltui in campanie pana la 3.5 milioane euro. Sume exorbitante avand in vedere nivelul de trai din Romania, salariul minim pe economie, criza economica, rata somajului... etc.
Poate ca aceste estimari sa fie exagerate, insa personal consider ca s-a sarit de 50 de milioane. Avand in vedere ca peste tot pe unde am umblat in ultimele saptamani cu masina pe ruta Cluj-Dej-Bistrita era plin de mashuri, panouri, bannere cu candidatii, iar pretul acestora este destul de piperat(de exemplu, la o cautare rapida pe google am gasit oferte in jur la 10 euro metrul patrat de mesh); aceasta estimare mi se pare normala.

Trec momentan peste depasirea cu mult a pragului de 3.5milioane stabilit de lege, si ma concentrez asupra altui aspect. De unde mama dracului sunt toti acesti bani, avand in vedere ca cei doi candidati au beneficiat de doar cate 1 milion de euro din sponsorizari??? Evident, este o intrebare retorica, pentru ca stim cu totii raspunsul, el se afla pe buzele tuturor romanilor, nu e asa?

Iar pentru ca ironia sa fie completa, adevarul e ca noi toti suntem cei care platim aceste costuri. Romania intreaga va plati scump aceste campanii electorale, iar recompensa va fi pe masura, ne vom alege pentru inca 5 ani fie cu dracu, fie cu taica-su!!!

duminică, 29 noiembrie 2009

UTCN in ton cu criza

In sfarsit, am primit si vestea cea mare. De ce mi-a fost mai frica, tot nu am scapat. Senatul UTCN a decis ca toti angajatii sai sa primeasca atat in luna noiembrie cat si in luna decembrie salariile mai mici cu 15.5%.

Nimic nou pana aici, trebuie sa fim si noi solidari cu restul bugetarilor...nu? Insa, surpriza abia acum intervine...vom primi bani mai putini, dar de muncit vom munci tot atat. Adica, fara bancuri gen 8 zile de concediu fara salar. Nu frate! Muncim normal, ne facem treaba cu maxima "constiinciozitate", dar de primit salar, primim mai putini, ca doara deh...profesorii is fraierii momentului si vinovatii pentru cam orice din situatia actuala.

Si evident, vom tacea, si vom ighiti in sec. Pentru ca altfel, ce face un amarat de profesor daca este dat afara de la locul de munca? Si sa nu va aud nimic de mobilizare sindicala, greva...etc! Ce conteaza ca magistratii au putut face greva cat au vrut, sau angajatii Metrorex au paralizat Bucurestiul doua zile, nu domnule, nici sa nu aud ceva legat de greva! Si asa profesorii sunt niste nesimtiti si neseriosi, cum adica sa faca greva? Sa mearga ticalosii la munca si foarte bine le face UTCN angajatilor sai, sa munceasca moca! Ar trebuii sa fie asa in tot invatamantul, sa se munceasca moca, nu ca zile de concediu fara salar si alte idei simandicoase! De fapt, da-l dracului de salar, mai bine ar munci moca tot anul, ca doara de aia sunt dascali, sa umble in boarfe, sa ajunga sa numere zilele pana la salar sau bonurile de masa si sa educe elevi si studenti care vin la scoala cu mai multi bani de buzunar decat cel care le sta la catedra!

Nesimititii de profesori, toti cei care au contribuit la educatia atator trantori si sugative din politica romaneasca! Asa le trebuie!!!

sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Remember Ghita!

Si uite asa, un alt Ghita a trecut in lumea celor drepti, fara sa capete raspuns la eterna intrebare specifica speciei: Oare dupa Craciun ce urmeaza?

Ce sa va spun mai mult? L-am cnoscut pe sarmanul Ghita pentru doar 30 de minute, ultimele sale 30 de minute de viata, insa mi-a facut o impresie deosebita. In primul rand, ca estimarile initiale ale lui maica-mea despre greutatea sa de 140 de kg au fost superficiale, dupa parerea mea si a altor "experti" in domeniu, stimabilul a depasit 150k de kg, mergand cam pe la 160kg. In al doilea rand, stimabilul a reusit sa rupa doua curele de piele ca pe niste ate si a reusit sa munceasca din greu 4 barbati in incercarea lor de a-l imbarca la bordul mijlocului de transport destinat ultimei sale calatorii prin lumea celor vii. Asemeni luntrasului Charon, stapanul sau l-a trecut pe Ghita peste raul Styx aducandu-l pana la locul de sacrificare. Datorita vremurilor de criza prin care trecem, s-a renuntat la normele europene de sacrificare prin asomare si am recurs la metoda traditionala, rapida si eficienta, cutitul. Ce a urmat, e simplu de descris...Ghita s-a transformat intr-o gramada aburinda de slanina, carne, ciolane, carnati, jumari, caltabos si sorici spre deliciul si incantarea asistentei. Mai mult, el a reusit sa ramana in memoria noastra cel putin atata timp cat o parte din aceste delicatese se va afla prin preajma papilelor noastre gustative. Iar acest lucru este valabil nu doar pentru Ghita al nostru, ci pentru toti semenii lor din intreaga tara, care il vor urma pana in ziua de Craciun pe acelasi drum parcurs de toti stramosii si urmasii lor de pe aceste meleaguri.

Sincer sa fiu, mi se pare o adevarata ironie ca in aceste zile cand intreaga lume este cuprinsa de panica gripei porcine si nesiguranta crizei finaciare, in toate zonele rurale din Romania rasaritul soarelui este acompaniat de urletele porcilor care au fost hraniti cu atentie tot anul de catre stapanii lor pentru ca acum sa se transforme in mese imbelsugate pentru acestia si familiile lor. Cine este simbolul cheie in toata aceasta afacere? Spre cine se indreapta sperantele romanilor pentru niste sarbatori de iarna fericite? Nu spre D-l Basescu sau D-l Geoana impreuna cu camarilele lor politice. Nu spre Gigi Becali, Cristi Borcea si echipele lor de pseudo-fotbalisti. Nici inspre televiziuni, media, banci, FMI si asa mai departe. La tara, in familiile oamenilor simpli care formeaza poporul acestei tari, altcineva este starul sarbatorilor de iarna ... animalul pentru care au muncit cu drag un an intreg ii recomenseaza cu bunatatea bucatelor facute din el si ii face sa spere la un viitor mai bun. Deci, sa ne amintim de Ghita, macar in aceste momente premergatoare sarbatorilor si sa ne gandim macar pentru o clipa ca aceste bucurii se datoreaza si lui.

Bye bye Ghita!

Obicei vechi la romani de sarbatori...moare Ghita! Si cum traditiile nu pot fi uitate, din contra este recomandata pastrarea si practicarea lor, azi o sa ma inscriu si eu impreuna cu familia in acest "ritual".

Nu am facut inca cunostinta cu D-l Ghita. Maica-mea o fost cea care l-o targuit. Conform spuselor ei, Ghita se prezinta bine, este un exemplar reusit al speciei lui in greutate de cam 140 de kg, alb si in varsta cam de 9 luni. Asa ca azi, o sa fiu partas la crima. Nu sunt eu criminalul, dar deoarece o sa ajut la capturarea lui si o sa ma asigur ca nu fuge nicaieri, pot sa fiu acuzat fara doar si poate de complicitate la porcucidere.

Pentru ca v-ati dat seama, sarmanul Ghita este un porc!

Mai multe detalii de la locul crimei, diseara, doar la DTV-Blog in direct!!!

vineri, 27 noiembrie 2009

Life in USA

Ma plimbam la intamplare pe siteurile de stiri cunoscute in cautare de un subiect de discutie, cand, mi-a sarit in ochi urmatorul titlu Sandvisuri gratis pentru soferii care poarta centura.
Pe scurt, in trei regiuni din SUA, politia a demarat o campanie prin care soferilor care vor fi opriti in trafic si poarta centura de siguranta li se va oferi un sandvis. Hilar sau nu, acest fapt ma face sa ma gandesc oare ce ar trebuii sa li se ofere soferilor din romania pentru a purta centura in trafic.

Un lucru e sigur, ma bate foarte tare gandul sa vreau si eu o astfel de initiativa la noi. Ce ture de masinuta as mai da eu pe acolo, doar, doar pica un sandvish moca si la baiatu :d

joi, 26 noiembrie 2009

Baselu si Sistemul de Invatamant

Il presidente a afirmat in repetate randuri ca sistemul educational romanesc este ineficient si nu da nici o speranta Romaniei.

Stau si ma gandesc...oare de ce a ajuns maria sa sa afirme asa ceva? S-o fi saturat sa isi auda plodul preferat gangurind in dulcele grai romanesc? Sa avem pardon, dar oare ce exemplu mai bun despre valoarea invatamantului romanesc putem alege pentru tinerele generatii decat pe chiar scumpa sa fetita, avand in vedere ca IQ-ul domniei sale extrem de bine cultivat de acest sistem de invatamant i-a permis sa acceada pana la postul de parlamentar european. Daca stimata beizadea prezidentiala a fost in stare sa sara direct de la prezentarile de moda si Bamboo la sedintele din parlamentul european, de ce nu ar putea face asta orice elev/liceean/student din romania? Cum sa fie sistemul educational ineficient, cand produce asemenea valori ca si Elena Basescu? Sau D-l Basescu nu e multumit, si vrea mai mult? Orice parinte vrea mai mult si mai bine pentru odraslele sale, insa, pana unde se intind ambitiile domniei sale? Sistemul de invatamant este de vina ca tanara sa fiica nu a ajuns mai sus?

In alta ordine de idei, asta nu inseamna ca nu exista destule probleme is educatia din tara. Dar, avand in vedere conditiile in care se desfasoara activitatile scolare, salariile uriase ale dascalilor, modul in care este incurajata lectura si cultura prin media, precum si modul in care toata lumea, incepand cu d-l presedinte inteleg sa "incurajeze" transformarile din acest domeniu; incep sa cred ca e normal tot ceea ce se intampla. Atata timp cat cei care ajung la conducere nu sunt interesati de progres real, ci doar amagesc populatia cu aparitii media bine pregatite in care vorbesc mult si nu spun de fapt nimic, starea actuala in care se afla sistemul educational din tara noastra e normala.

D-le presedinte, nu puteti pretinde performanta de la niste oameni prost platiti, batjocoriti si aratati cu degetul ori de cate ori este nevoie sa dam bine la TV!!! Nu poti sa faci un om troaca de porci 350 de zile pe an pentru ca in cele care mai raman sa ai pretentia ca el sa fie altfel!!! Exact cum nu poti sa pretinzi ca esti un presedinte ce-si iubeste tara, atata timp cat 99% din timpul tau este canalizat pentru a destabiliza o tara si asa vai de mama ei...

miercuri, 25 noiembrie 2009

Gripa porcina

A venit gripa porcina! Nimic nou, nu?
Dar hai sa nu-i mai zicem asa urat, ca se supara. Pe ea o cheama de fapt AH1N1.

Dupa boala vacii nebune si gripa aviara acum a aparut alta boala care sa ne ameninte existenta. Am scapat de ciuma si holera din evul mediu si am evoluat. Acum ne ameninta gripele, antraxul si alte nebunii artificiale. Avem zilele numarate? Sau din contra, toate nu sunt altceva decat o cale de a reduce suprapopularea pamantului? Oare cat mai e pana o molima apocaliptica va veni si va curata omenirea?

Un lucru este cert. Cu toata agitatia publica, cu tot circul media si politic facut in jurul sarmanei gripe AH1N1, romanul va ramane consecvent zicalei populare "cea mai buna leguma e carnea". "Carnea de porc!" vin si completez eu. Pentru ca zica cine ce o vrea, eu sunt gata sa bag mana in foc ca romanul de la tara nu va renunta la taiatul porcului de sarbatori. Of ea gripa generata de o mutatie facuta de porci, dar pentru roman porcul e alimentul preferat de sarbatori, si nu are nici o vina, sarmanul Ghita :D

marți, 24 noiembrie 2009

despre somn

"mi somnic...pa!"

Asa a sunat postarea initiala. Insa, ma simt nevoit sa dezvolt ideea initiala, pentru ca sper ca o sa-mi sara somnul. Nu mi se pare normal sa ma pun in pat la ora 19:30 si sa dorm toata noaptea.

De ce? Pentru ca matematicianul din mine se revolta si striga...
O zi are 24 de ore. Daca ma pun acum la somn, o sa dorm 10 ore. 10 ore dintr-o zi, inseamna enorm....inseamna peste 40% din aceea zi. Daca faci asta in fiecare zi, ajungi sa dormi 40% din viata! Si asa viata asta e scurta, si asa nu avem timp sa ne bucuram de frumusetile ei, de bucuriile pe care ni le ofera, de compania celor din jur. Si sa mai si dorm 40% din viata?
Din contra, as vrea sa nu dorm de loc,...as vrea sa ma bucur de fiecare clipa alaturi de sotie, parinti, prieteni. As vrea sa savurez in liniste fiecare secunda la un pahar de vorba in Nico pe Piezisa, fiecare secunda de cruce cu amicii, fiecare clipa langa sotie si ceilalti membrii ai familiei, fiecare secunda petrecuta pe iRC cu cei din utopia, fiecare moment de programare pe calculator sau fiecare secunda de seminarii la scoala ... etc...

Pentru cei care nu inteleg ce vreau sa zic...va recomand un film absolut magnific: La Vitta e Bella.
Priviti-l...si nu veti regreta.

In rest, ce sa mai zic...revin la ideea initiala..."mi somnic...pa!"

luni, 23 noiembrie 2009

Nevoia de modele morale

Am auzit intamplator zilele astea prin media niste afirmatii ale candidatilor la presidentie legate de modelele lor morale. Ce au ales? Unul sotia, altul pe patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane iar al treilea pe un cantaret, cunoscut pentru viata beoma destul de intensa.

Mi-a ramas in cap ideea de model moral si am inceput sa cochetez cu ea. De ce avem nevoie de modele morale? Sau mai bine zis, este nevoie de modele morale?

Personal, inclin sa cred ca da. Si mai inclin sa cred ca fiecare persoana a avut cel putin un astfel de model moral, la un moment dat in viata. Fie ca este vorba de unul dintre parinti, fie de unul dintre bunici, profesori, colegi de servici, partener de viata, preot...fiecare are nevoie de un model. Fiecare dintre noi isi alege cel putin un model moral pentru sine insusi si isi stabileste in functie de acesta anumite repere morale. Reperele morale sunt cele care ne ghideaza in viata. Cand ne aflam la un moment de cumpana, modelul moral este cel care ne inspira in alegerea unei decizii. Tot el este cel care ne da incredere in capacitatile noastre de decizie. Daca aceasta incredere nu poate fi indeplinita, el este cel care vine ca si justificare a deciziilor noastre, pentru ca din moment ce el a facut asa si a putut, inseamna ca putem si noi.

De aici si pana la ce modele morale ne alegem fiecare dintre noi este insa o cale lunga. O cale care depinde de fiecare dintre noi. Ceea ce suntem noi insine ca oameni este si un rezultat al calitatii modelelor morale pe care le avem sau le-am avut!

duminică, 22 noiembrie 2009

Votul...

Iata-ne ajunsi in ziua alegerilor. Alegeri prezidentiale, plus referendum pentru Parlament unicameral plus referendum pentru reducerea numarului de parlamentari. Nu imi propun sa discut asupra motivatiilor d-lui Basescu in a cupla alegerile cu referendumul, nici asupra justetii acestei actiuni, sau daca eu sunt de acord sau nu ce aceasta. Azi, ma voi rezuma strict la ideea de vot.

Citez din Constitutia Romaniei...
  1. Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
  2. Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
Declaratia Drepturilor Omului, la care Romania este parte semnatara, prevede:
  1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
  2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
  3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc perioadic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmand o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.
Si atunci, vine intrebarea mea...De ce ne confruntam cu o atat de mare lipsa de la vot?

Sunt oamenii atat de satui de tot ce tine de politica incat sa nu le mai peste cine va iesi castigator? Si atunci, daca e asa, de ce se tot plang dupa alegeri ca cei alesi nu ii reprezinta si sunt infecti? Din moment ce au renuntat sa-si exercite un drept fundamental, de ce se plang? In fond, si ei au facut o alegere, aceea de a renunta la dreptul lor la vot. Atunci, sa plateasca pentru aceasta alegere pe care au facut-o, si sa nu mai carteasca. Pentru a te putea plange ca esti nedreptatit si inselat in asteptari, trebuie in primul rand sa iti faci cunoscute aceste asteptari. Nu spun aici ca trebuie mers la vot si votat un candidat, spun ca trebuie mers la vot si trebuie exprimata vointa politica. Chiar daca asta inseamna votul alb!!!

Sunt cetatean al acestei tari, este dreptul meu garantat prin Constitutia Romaniei si Drepturile Omului, asa ca ma voi duce la vot. Atat pentru a cinsti memoria celor care au luptat pentru ca eu sa beneficiez de aceste drepturi cat si pentru a putea ca pe viitor sa spun ca presedintele, parlamentarii, si toti ceilalti "alesi" sa ne conduca mi-au inselat asteptarile, m-au mintit, m-au furat, si-au batut joc de noi, sunt niste excroci, mincinosi, porci, etc...

sâmbătă, 21 noiembrie 2009

Repere la prezidentiale.......

Doamne, iarta-ma pe mine fariseul...dar, ma jur ma injur...mi se pare stupid!!!!!! E absurd oameni buni!!! Acuzati-ma de ce vreti voi...absurd, diletantism, ridicol....ce vreti voi, si ce va taie capul....NU-MI PASA!!! Si, pe scurt...MI SE RUPE!!! Sa va .... politica, sa va .... realitatea...sa va .... mentalitatea, daca sunteti barbati adevarati, va lansez o provocare: cine rezista 30 de minute cu mine, are votul meu!!!

Si nu va dau 30 de minute....pt ca aia e mult. Va fac reducere....ca e super oferta....va dau trei intrebari. Si mai mult, mi se rupe de ce ziceti voi, ...papusilor....doar indrazniti sa raspundeti!!!

1. Ce vreti de la viata?

2. De ce vreti sa fiti presedintele Romaniei?

3. De ce sa va dau votul meu?!?

vineri, 20 noiembrie 2009

Steaua cazatoare....

O stea căzătoare a luminat cerul nopţii, în statul american Utah - (Realitatea.net)

"Un obiect care se mişca cu mare viteză a luminat noaptea trecută cerul, deasupra statului american Utah alertând populaţia. Astronomii americani au declarat că a fost vorba despre o stea căzătoare."

Mmmmm....stea cazatoare? Ce e sigur e ca nu a fost economia romaniei in cadere libera, pentru ca ea "duduie". Nici guvernul Boc...pentru ca tot ei conduc romania de peste o luna, fara sa aiba legitimitate. Dar nu-i nimic, ca mai raman si alte variante:
  • sperantele noastre de mai bine ce se diminueaza pe zi ce trece
  • luminita de la capatul tunelului, care satula sa tot ne astepte s-a suparat si si-a luat catrafusele si a plecat
  • spiritul lui Michael Jackson. Daca tot se vorbeste despre o stea cazatoare, pai cine a fost cea mai mare "stea" care a cazut anul asta? Nu marele Michael? :D
Si totusi, ramane o mare intrebare. Cum vine aia...stea cazatoare? Stelele sunt ele asa, agatate intr-un cui pe bolta cereasca, si din cand in cand cate una pica din cuiul ei si cade pe jos?

joi, 19 noiembrie 2009

2012 - Sfarsitul lumii

Am observat in ultima vreme o nebunie generala legata de acest subiect. Dupa episodul cu 1 ianuarie 2000, vine alt moment in care suntem inconjurati de prevestiri catastrofale si scenarii apocaliptice. Smecherul de Roland Emmerich stie sa scoata bani; profitand de credulitatea oamenilor si de contextul mondial actual presarat cu incendii, furtuni, inundatii si alte calamitati naturale, tot felul de gripe (aviara, porcina ) si o criza economica profunda, regizorul promite sa scoata din nou camione de bani dintr-un subiect care probabil ca va fascina intotdeauna omenirea - SFARSITUL LUMII.

Din toate vremurile, oamenii si-au pus problema mortii. Oare cum vom sfarsi? Care va fi momentul in care omenirea va inceta sa existe? Va fi un asteroid? O noua glaciatiune? Incalzirea globala? Invazie extraterestra? Epidemii la scara mondiala? Razboi nuclear? Patura de ozon va fi distrusa? Pamantul nu va mai suporta presiunea fantastica exercitata de oameni asupra sa si se va razbuna prin alte cataclisme?
Colac peste pupaza, pe langa mayasi, Nostradamus si altii, mai vine si religia cu Apocalipsa sa ameninte omenirea cu exterminarea. Si totul se realizeaza profitand de aceeasi slabiciune, teama omului de moarte si promisiunea unei vieti de apoi cat mai bune.

Si cate filme s-au facut pe tema asta...
  • Armageddon(1998)
  • Independence Day(1996)
  • War of the Worlds(2005)
  • Resident Evil(2002, 2004, 2007)
Ce mai...suntem terminati...nici nu stiu de ce mai traim!!!

miercuri, 18 noiembrie 2009

Promovarea valorilor in Romania

80 de olimpici internaţionali au fost premiaţi de Ministerul Educaţiei cu sume cuprinse între 3.420 şi 10.580 de lei - realitatea.net

Toate bune si frumoase. Conducatorii mei pe linie de scarbici, s-au gandit in marea lor intelepciune ca ar da bine la media sa organizeze o ceremonie de premiere a elevilor cu rezultate exceptionale la olimpiadele scolare. Foarte bine, laudabil gest si sa speram ca acesti tineri vor reusi sa valorifice inteligenta deosebita de care au dat dovada, pentru ca nu am nici o indoiala ca au muncit enorm ca sa ajunga la acest nivel si chiar sunt niste copii deosebiti.

Insa, cam atat legat de ei. Pentru ca, tare mi teama, ca asemeni atator si atator alte cazuri, si acesti copii vor fugi cu prima ocazie afara din tara. Traiul intr-o tara precum a noastra, unde incultura si lenea sunt promovate peste tot, devine aproape imposibil pentru acesti copii. Si ei, asemeni atator alte valori, vor fi obligati sa plece din tara pentru a munci in domeniile pe care doresc sa le abordeze pe un salariu decent, pentru a fi respectati si pentru a-si face un rost in viata. Consider ca aici este de fapt marea drama a Romaniei de dupa revolutie, faptul ca nu s-a stiut sa se gestioneze situatia atator generatii de copii capabili si nici macar nu s-a incercat tinerea lor in tara. Toti cei care au avut o valoare reala au preferat sa plece pentru a devenii profesori, medici, ingineri in tari din occident unde au putut sa se realizeze pe plan profesional si sa fie respectati. Iar aici...a ramas ce a ramas...

Dar asta, stimabilii conducatori nu o spun, si nu vor recunoaste niciodata gravitatea situatiei. De ce sa o faca? Cu cat oamenii sunt mai prosti, cu atat e mai usor sa-i conduci...nu?

"Prostul are un mare avantaj fata de omul destept: este intotdeauna multumit de el insusi. "(Napoleon Bonaparte)

marți, 17 noiembrie 2009

despre evolutia personala

" Atata timp cat nu incetezi sa urci, treptele nu se vor termina; sub pasii tai care urca, ele se vor inmulti la nesfarsit." - Franz Kafka

Am decis ca azi sa discut pe marginea acestei maxime. Eram in criza de idei, mai bine zis, aveam foarte mutle idei, insa nu eram convins in privinta niciuneia dintre ele ca sunt in stare sa scriu ceva serios. Si atunci, ca orice specimen al societatii moderne, sub influenta postarii anterioare cand am citat o serie de maxime celebre, am apelat la ajutorul Google. Printre rezultatele obtinute, mi-a atras atentia aceasta cugetare, si am ramas placut surprins de impactul pe care l-a avut asupra mea. De ce? Pentru ca practic ea exprima credinta mea despre rostul omului pe acest pamant.

Care e scopul meu ca fiinta pe aceste meleaguri? Ce vreau eu de la viata?

De multe ori am fost dispus sa cred despre mine ca sunt o persoana care vrea sa-si gaseasca un rost in viata. Mai mult, imi place sa cred ca, in general, omul trebuie sa aiba un scop, un tel in viata. Dupa nenumarate procese de constiinta, dupa nenumarate momente in care intreaga mea scara de valori a fost rasturnata, am ajuns la un echilibru interior. Am ajuns sa cred ca am un scop in viata, si anume acela de a evolua intruna, de a fi intotdeauna pe o scara. Am ajuns sa imi doresc ca in fiecare zi sa pot sa ma pun cu capul pe perna linistit la gandul ca in aceea zi sunt mai intelept decat eram in ziua anterioara, ca am progresat, ca azi sunt mai "destept" decat eram ieri. Fiind un matematician nu se pune problema plafonarii, pentru ca aici este de fapt frumusetea si in acelasi timp si deziluzia infinitului, poti sa cresti oricat spre el, dar niciodata nu o sa-l atingi. Poti oricat sa urci pe nenumarate trepte ale evolutiei tale ca si persoana, ele niciodata nu se vor termina, din contra, se vor inmulti.

De ce sa cautam satisfactii si impliniri personale in plan material? De ce sa fugim toata viata dupa o masina, o locuinta, o anumita situatie materiala...pentru ca mai apoi la moarte sa ne dam seama ca nimic din ele nu conteaza si ca de fapt nu le ducem cu noi in mormant. De ce sa fugim dupa satisfactii efemere, cand de fapt fericirea este aici aproape de noi, in micile detalii carora am ajuns sa nu le dam atentie. Iar aceasta convingere mi intarita de alta maxima:
"Alergam dupa fericire pana departe, fie pe mare, fie pe uscat; dar fericirea e aici, aproape." - Horatiu
In numele averilor, al bunastarii materiale, ne consumam toata energia alergand toata viata dupa o situatie. Si ajungem sa calcam in picioare adevaratele valori umane, cele care ne definesc pe noi ca si fiinta suprema in lantul animal: prietenie, iubire, intelegere, compasiune, munca in echipa, etc... Si bineinteles, ca in momentul in care avem un bun material, nu ne multumim..si vrem mai mult...si mai mult...si ajungem din nou pe aceeasi scara a evolutiei, insa din pacate, acum treptele sunt materiale, construite dintr-un material dur...banul. Urcand pe aceasta scara, ne trezim la un moment cu capul in nori, si nu mai vedem nici capatul inferior al scarii de unde am plecat, si nici capatul superior, telul pe care il avem...pur si simplu stim doar ca trebuie sa urcam, si sa urcam mereu, in speranta ca o sa ajungem candva in varf. Sau, cel putin vom muri incercand...

Personal, nu doresc asta..nu doresc sa mor urcand scari spre un tel de neatins. Nu doresc sa ajung cel mai cel, ci doresc sa ajung ca in fiecare zi sa fiu mai bun decat cel care eram ziua anterioara. Nu doresc sa stiu care este maximul meu ca persoana, doresc doar sa stiu ca am crestere zi de zi. Nu doresc sa fiu fericit peste zeci de ani cand imi propun eu sa fiu cineva....imi doresc sa fiu fericit acum, si maine, si poimaine, si in fiecare zi ce va veni. Pentru ca vorba celor de la Tapinarii,
"Fericirea e un lucru marunt; e o aripa care vibreaza; fericirea e un lucru mic; un pitic ce danseaza".

Despre prietenie...

Un fulger...o sclipire intr-un moment oarecare al zilei...si iata tema acestei noi postari...."Prietenia".

Ce inseamna prietenia?
  • Prietenia este încercarea prin care se măsoară un om.(Oscar Wilde)
  • Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată.(Cato)
  • Prietenia este închisoarea sufletului de bună voie în trup străin.(Dimitrie Cantemir)
  • Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele.(George Eliot)
  • Prietenie înseamnă să fii alături de prieteni nu când au dreptate, ci când greşesc.(Andre Malraux)
  • Prietenia este exprimarea sinceră şi fără rezerve a gândurilor şi simţirilor tale în faţa unei alte făpturi omeneşti, sinceritate totală şi dezinteresată în viaţa lăuntrică cea mai intimă, ca o încercare de retrăire în profunda simpatie a unei alte fiinţe omeneşti.(I. Conrad)
  • Prietenia este cu siguranţă cel mai bun balsam pentru durerile provocate de decepţiile din dragoste.(Jane Austen)
  • Prietenia este o plantă cu creştere lentă şi trebuie să îndure şi să reziste la şocurile adversităţii înainte de a fi îndreptăţită la acest apelativ.(George Washington)
  • Prietenia este umbra serii, care se înteţeşte odată cu apusul soarelui vieţii.(La Fontaine)
  • Prietenia constă în a şti că ai un ajutor în plus şi un necaz mai puţin.(Marcio Barrios)
  • Prietenia este iubire fără aripi.(Byron)
  • Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate.(Kahlil Gibran)
  • Prietenia este unicul leac împotriva unei sorţi vitrege şi e pururi alinare a sufletului.(Baltasar Gracian)
  • Prietenia este o delicată legătură a sufletelor prin o armonie în cele mari şi bune.(Goethe)
  • Prietenia este o relaţie interpersonală care se bazează pe încredere, cinste, toleranţă.(A. von Kotzebue)
  • Prietenia nu înseamnă numai să faci ceva pentru cineva, ci şi să îţi pese de cineva, lucru de care orice om are nevoie.(C. Neil Strait)
  • Prietenia este firul de aur care leagă inima întregii lumi.(John Evelyn)
  • Prietenia este în primul rând pacea reciprocă şi zborul spiritelor pe deasupra amănuntelor vulgare.(Antoine de Saint-Exupery)
  • Prietenie. O ambarcaţiune suficient de mare pentru a duce doi când este vreme bună, dar numai unul când este vreme rea.(Ambrose Bierce)
  • Prietenia este şantaj reciproc ridicat la nivel de iubire.(Robin Morgan)
  • Prietenia unui om destept e mai de pret decat prietenia tuturor prostilor. (Democrit)
Evident, lista poate continua la infinit, prietenia fiind un subiect nesfarsit de discutie pentru orice persoana. De ce? Pentru ca, din punctul meu de vedere, prietenia este un concept mult prea abstract si in acelasi timp prea personal ca sa poata fi definit. Fiecare om are propria sa definitie pentru prietenie, fiecare isi defineste prietenii pe baza propriilor criterii.

Ce inseamna pentru mine prietenia? Sincer...greu de spus. Stau si ma gandesc cu nostalgie la persoanele carora la un moment dat in viata le-am acordat aceasta eticheta de prieteni. Si probabil ca fiecare om a trecut prin aceleasi etape. In scoala, cei mai buni prieteni erau dintre colegii de "suferinta". Cu ei impartaseam bucurii si suparari, impreuna cu ei ne jucam pana noaptea tarziu, impreuna cu ei ne faceam temele, ne dadeam caietele cu teme la copiat, bateam mingea in fiecare pauza la scoala. Acela era universul nostru, unde eram prieteni si aveam impresia ca asa o sa ramanem toata viata. Totul, pana cand in Sfanta Zi de Pasti a anului 1992 am reusit performanta sa-mi rup femurul la fotbal, si am terminat scoala generala in ghips pana la brau, imobilizat la pat si cu profesorii de matematica, romana si istorie venind acasa la mine ca sa dau tezele si sa termin scoala. Iar dintre toti bunii mei prieteni, doar unul a venit de vreo 6 ori pe la mine acasa sa ma vada, restul parca uitasera ca exist. Mai departe, plecand din comuna natala, am ajuns la un liceu din cel mai apropiat oras, unde am intalnit noi colegi si mi-am facut din nou prieteni. Alaturi de ei am petrecut 4 ani minunati, uniti impotriva profesorilor, fugind de la ore, facand toate micile sotii specifice liceenilor teribilisti. Cu acei prieteni am fost la primele betii, alaturi de ei am dansat sau plans plini de regrete la banchetul de absolvire, suparati ca ne vom desparti, dar promitandu-ne ca nu ne vom uita si ne vom intalni ori de cate ori vom avea ocazia. A sosit si vremea sa intru la facultate, au urmat 4 ani de facultate grea, plus un an de master. Noi colegi, stat in camin studentesc in tot acest timp, alti prieteni. Viata era frumoasa, navigam printre chefuri si betii prin campusul studentesc, presarate cu scurte vizite la scoala si biblioteca, ne dadeam cu capul de pereti in sesiune ca sa luam din nou camin si bursa in anul urmator, nu de alta dar trebuia sa ne continuam stilul de viata boem. Noii prieteni si viata la Cluj a insemnat ruperea completa a legaturilor pe care le aveam cu cei din liceu. Viata a mers inainte insa, am terminat si facultatea, am intrat la doctorat, am reusit si performanta de a sta 7 oameni in chirie intr-un apartament cu 2 camere, apoi am reusit sa ma angajez la politehnica si am ajuns sa stau singur in alt camin, in camera pentru angajatii universitatii. O parte dintre prieteniile legate in anii de facultateau rezistat, peste toate celelalte s-au pierdut in negura uitarii. A urmat prietenia cu o fata, evolutia la statutul de oameni casatoriti, si alte prietenii uitate, alti oameni care au ramas in urma. Si atunci..stau si ma intreb aici in fata calculatorului, acum, aproape de miezul noptii....oare ce o fi prietenia pentru mine?

Fara doar si poate toate acele persoane au fost prietenii mei, toti au meritat acest statut, pentru ca sunt destul de selectiv in alegerile pe care le fac. Dar de ce atunci s-au pierdut? Cum se face ca momentan nu mai imi amintesc bine nici macar numele prietenilor din generala si liceu? Cum se explica faptul ca nu am fost in stare nici macar sa ne organizam intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului? Cum se face ca trebuie sa fac eforturi serioase pentru a-mi aminti numele de familie ale unor prieteni din facultate? Cum se face ca uneori ma simt deceptionat de faptul ca unele persoane din jurul meu nu se ridica la inaltimea pretentiilor mele de la niste prieteni?

Ce sunt prietenii? Persoane din anturajul nostru impreuna cu care ne folosim unii pe altii atunci cand avem nevoie sau cand avem interese? Persoane impreuna cu care ne bucuram cand avem un eveniment important? Persoane pe umarul carora plangem cand ceva grav ne loveste? Persoane la care sa fugim cand avem nevoie de ajutor sau care pot apela la ajutorul nostru atunci cand au nevoie? Iubitul/iubita, sotul/sotia, tatal/mama/copii?

Stim sa pretuim prietenia? Stim sa ne folosim intr-un mod altruist de ea?

As mai vrea sa scriu, si ar mai fi multe de spus, insa, natura isi cere tributul si trebuie sa ma retrag la somn rumegand in tihna aceste idei. Abstract, si gandind la rece, as putea sa spun ca prietenia poate fi inteleasa ca o unitate de sentimente, simpatii, idei comune sau mai putin comune, de principii prin care se apropie doua sau mai multe persoane. Dar e mult prea rece...iar pentru mine prietenia are culori calde, asa ca o sa inchei citandu-l pe G. Garibaldi...

"Prietenia este rodul timpului, ii trebuie ani sa se coaca, in timp ce dragostea este ca fulgerul, uneori nascut din furtuna."

vineri, 13 noiembrie 2009

Romanii ies in spatiu!

Nu e un scenariu de fictiune marca Jules Verne, nici un alt episod de al lui Frank Herbert, e pur si simplu realitate! Ne pregatim sa lansam azi, 13 Noiembrie 2009, prima racheta spatiala romaneasca.

Aceasta va fi lansata de catre ARCA (Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica) in largul Marii Negre cu sprijinul Marinei Militare, iar platforma de lansare este cel mai mare balon solar din lume! Respectiva asociatie nu este la prima isprava de acest gen, ea fiind implicata si in alte proiecte cum ar fi:
  • 2003, ARCA s-a inscris in cea mai prestigioasa competitie de astronautica Ansari X Prize, fiind unul dintre competitorii importanţi. Anuntul inscrierii echipei romaneşti a fost facut la Congresul Mondial de Astronautica de la Houston.
  • 2004, ARCA a lansat Demonstrator 2B, prima racheta civila romaneasca, echipata cu primul motor din lume reutilizabil.
  • 2005, ARCA a initiat conceptul “Stabilo”, racheta cu module sferice, care eficientizeaza conceptul de zbor.
  • 2006 si 2007, ARCA a realizat doua zboruri stratosferice (Onesti si Capu Midia) cu cele mai mari baloane solare realizate vreodata in lume. Atunci, organizatia a luat imagini din stratosfera, de la 15.000 m, respectiv 12.500 m.
  • 2008, ARCA devine partener cu Google, in competitia Google Lunar X Prize, care ofera un premiu de 30 milioane de dolari primei echipe care trimite un robot pe Luna.
Personal, sper din tot sufletul ca aceasta actiune sa fie incununata de succes, in ciuda zilei cu numar fatidic ales si a inclinatiei native a romanului spre esec. Este de a dreptul remarcabil sa vezi ca in aceasta tara mai se fac si lucruri bune, competitive cu cele de pe plan mondial.
Dintr-un neasteptat puseu de mandrie nationala, o sa refuz sa dau credare clevetitorilor care vor afirma ca normal, pentru o tara bananiera cum e Romania e normal ca pana si rachetele sa fie lansate din balon, sau sa aiba motoare reutilizabile. Asa o fi, dar pe de alta parte, nu pot sa nu observ ca uite totusi, s-a gasit un domeniu unde ingeniozitatea romanului si spiritul sau de a se adapta la lipsuri si bugete microscopice si-a gasit o aplicabilitate.

Se poate si altfel, nu conteaza daca avem sprijin extern, sau finantarea e interna, important e ca, sub patronajul unei asociatii care are sigla marca RO, se face ceva ce poate deveni premiera mondiala!

joi, 12 noiembrie 2009

Viitor de aur tara noastra are!

Mergeam azi ca tot omul cu troleul spre servici, cand brusc mi-am dat seama care o sa fie subiectul pe ziua de azi...tineretul din prezent.

Ce a generat aceasta tema? Un simplu gest...trei baieti, probabil de liceu, urca cu zgomot in troleu, si incep sa-si care peste cap unul altuia scatoalce cu ziarul distribuit gratis in Cluj, Adevarul de Seara. Si da-i, si lupta, si tipa si calca in picioare pe cei doi pensionari care le stateau in cale, si impinge si trage coate in stanga si in dreapta, in calea ta spre cele doua locuri libere de la mijloc. In cele din urma, reusesc baietii sa ajunga la locurile lor, si apoi incep sa discute despre cum ii face unuia ochi dulci o tipa de la ei din clasa, tipa care a fost "arsa" de al doilea, si care, dupa 3 minute aflam ca a fost "fripta" si de cel de al treilea. Dupa episodul cu tipa sexy urmeaza alt episod, in care jumatate din cei prezenti afla cu stupoare ca unu e fugit de acasa ca taica-su "nenorocitu" nu-l lasa sa se vopseasca cu creasta, cand el are buletin si poate sa faca ce vrea. Mai mult, merge dupa ore sa se intalneasca cu maica-sa, ca o "spikuit" cu ea la mobil "asara" si ii da bani sa aiba de mancare.

Nu stiu cum s-a terminat aventura celor din jur in aceasta calatorie, pentru ca am fost nevoit sa cobor, insa am observat ca in timp ce coboram unul dintre ei a reusit sa plezneasca peste fund (cu acelasi cotodian distribuit gratis) pe o domnisoara studenta care se grabea sa coboare la aceeasi statie.

Ce o fi urmat...nu stiu...si sincer, nici nu prea sunt curios. Insa, nu pot sa nu ma gandesc "plin de incredere" la viitorul nostru luminos. Deocamdata, meditez asupra cauzelor acestui fenomen...

miercuri, 11 noiembrie 2009

„În 15-20 de ani, vom trăi extraordinar”

"În 15-20 de ani noi vom trăi extraordinar de bine în România", a spus Traian Băsescu, la o emisiune electoarală difuzată pe postul de casă al PDL, EtnoTv.

Propozitie automat aparuta pe toate ziarele si gardurile internetului. Probabil ca se vrea o continuare a celebrului sau slogan de acum 5 ani, la alegerile anterioare, cand ne-a urat tuturor romanilor "Sa Traiti bine!".

D-l Presedinte ne-a dorit si ne doreste tot binele din lume. Nu sunt eu acela care sa nege bunele sale intentii cand afacut aceste afirmatii. Ce pot sa remarc insa e ca dansul a uitat voit sau nu sa precizeze si restul datelor din problema...cand sa traim bine....unde sa traim bine...cum sa traim bine...
Se pare ca incet incet, domnia sa incepe sa completeze tabloul de puzzle si uite ca avem raspunsul la prima intrebare. Sa traim bine peste 15-20 de ani. Ramane sa vedem ce se va intampla cu urmatoarele dileme care au ramas nelamurite. Vom trai in Romania, sau prin Italia, Spania, Turcia, Germania? Vom trai bine pentru ca ne vom obisnui cu toate privatiunile, minciunile si compromisurile stilului de viata curent, sau din contra, vom ajunge sa traim la un standard occidental?

Ce pot sa afirm cu certitudine, e ca, daca profestiile domniei sale se vor adeveri, acest lucru nu se va intampla datorita domniei sale si nici cu dansul la conducere. Fie ca-i place, fie ca nu, chiar daca romanii for fi destul de orbi incat sa-i mai acorde un mandat la Cotroceni, va ajunge la limita de 2 mandate, si deci peste 15-20 de ani vom avea alti conducatori...sa speram mai intelepti, mai diplomati si mai simtiti decat cei pe care ii avem in prezent.

Si pentru ca la o urare de bine e frumos sa raspunzi la fel, o sa-i raspund si eu D-lui Presedinte:
Sa traiti la fel de bine cum am trait noi D-le Traian Basescu!

marți, 10 noiembrie 2009

Vanghelie - "Ocrotitorul" dascalilor din capitala

Ma uitam azi dimineata oripilat pe o stire postata pe realitatea.net potrivit careia Marian Vanghelie a dat 350 de RON fiecarui dascal de la el din sector.

Bineinteles ca totul nu e altceva decat campanie electorala dusa la absurd...ca de altfel toate actiunile de bun samaritean ale acestui exponent al invatamantului romanesc din ultimii 30 de ani, sau cat naiba o fi de cand a terminat ilustrul exemplar.

Ceea ce m-a frapat insa nu e comportamentul sau, ci reactia absurda a celor care posteaza comentarii pe siteul respectiv. Bineinteles, nivelul lor de cultura este indoielnic, insa, nu pot sa nu remarc nivelul mediocru al gandirii acestor specimene umane. In loc sa-si puna problema cauzei acestui fenomen ingrijorator, din contra, acesti comentatori incep sa arunce cu ou si cu otet in profesori, incep sa le tina lectii de morala, sau din contra, sa le aprobe atitudinea servila. Nimeni nu isi pune problema de ce in Romania anului 2009, sistemul de invatamant e in pragul colapsului iar dascalii si-au pierdut pana si ultima farama de demnitate si cersesc fiecare banut pe care pot sa-l primeasca.

Oare chiar nimeni nu-si pune problema de ce acesti oameni au ajuns la un asemenea hal de decadenta?!? Nimeni nu sta sa se intrebe, ce vor face cei din sistemul bugetar, si mai ales cei din invatamant, care vor fi nevoiti sa-si ia aproape jumatate din zilele lucratoare ca fiind zile de concediu fara plata. Si atunci intrebarea mea este...oare nu e normal, ca un om care ia maxim 1000 de ron salar intreg pe o luna sa priveasca cei 350 de ron ai lui Vanghelie ca un adevarat cadou divin, venit sa completeze salariul injumatatit de catre premierul Boc si presedintele Basescu???

luni, 9 noiembrie 2009

foarte tare....

Hic....

Da, eu cu cine votez???

Stau doamne si ma minunez, oare ce am facut noi romanii ca sa meritam o asemenea arie de selectie. Ia sa vedem...

  • Traian Basescu.
    Betivul din mine il sustine. Cand sunt beat, nimeni si nimic nu ma incalzeste. Toti sunt dusmanii mei, ma iau in piept cu toti, ma lupt cu toti, pentru ca eu sunt puternic, orgolios, si obisnuit sa tai si sa spanzur pe nava mea...eu sunt capitan! Ce sa mai vorbim, cand stau si ma gandesc la toti mosierii si oligarhii care au ajuns sa se lafaie in averi si lux, in timp ce eu sarmanul capitan sunt nevoit sa duc epava numita Romania la loc sigur, singur impotriva tuturor! Nu conteaza ca nu am facut nimic in 5 ani de mandat, nu conteaza ca m-am certat cu toti, nu conteaza ca de pe nava mea au fugit pana si soarecii, speriati de iminenta unui naufragiu, conteaza doar ca eu sa conduc, sa fiu deasupra tuturor, mai ales asupra celor sapte ministri din semi-guvernul Boc, vorba catecului...Sapte insi pe lada lui, i, ho, ho... ...lada capitanului, i, ho, ho...si-o sticla cu rom...BASE PRESEDINTE!!!

  • Mircea Geoana.
    Comunistul din mine il sustine. Si ce daca e un "prostanac" si are in spate oameni gen Viorel Hrebenciuc, Ion Iliescu, Dan Voiculescu? Las ca si Base ii are pe Adriean , Vasile Blaga, Elena Udrea, fracte-su Mircea Basescu... Important e ca e un fost diplomat, are soacra bogata, si un ras mult mai elegant decat marinelul. Nu conteaza ca PSD-ul lui a furat de a rupt din tara in ultimii 20 de ani..ce?...adica ceilalti nu au furat? Poporul roman e un popor de hoti asa ca sa strigam impreuna cu Marian Vanghelie...GEOANA PRESEDINTE!!!

  • Crin Antonescu.
    Liberalul din mine ii acorda increderea lui. E domn, elegant, are cel mai elegant discurs dintre toti candidatii. Si ce daca asupra lui umbresc scandaluri si acuze gen..repetent, omul lui Dinu Patriciu? Parca Basescu o fi avand in jurul lui numai genii. Parca Becali are doctoratul in filosofie, sau Vanghelie o fi doctor in filologie. Omul lui Patriciu, omul lui Voiculescu, omul lu dracu sau lacu...nu tot aia o fii? Omul are nume de floare, e liberal...ce mai...ANTONESCU PRESEDINTE!!!

  • Sorin Oprescu.
    Intelectualul din mine il sustine. Om destept, cu patalama de medic, si-a ros coatele din greu pe bancile scolilor, a invatat atat de mult incat s-a dilit si acuma viseaza doar autostrazi suspendate care inconjoara romania asemeni unei fundite de martisor. Plus ca nu are pe nimeni in spate vizibil. Bafta ca e si sanchi, are un stil de a vorbi mai ceva ca si Base. Imi pun mari sperante in domn doctor, sper ca operatia domniei sale de lobotomizare a poporului roman sa fie o reusita, sa nu mai simitim nimica, macar atata. OPRESCU PRESEDINTE!!!

  • Corneliu Vadim Tudor.
    Nebunul din mine ii acorda incredere totala. E perfect pentru o tara ca a noastra. Nimeni nu ar fi mai in masura decat marele bard sa ne prescrie cura de medicamente si curent vitala redresarii noastre ca si popor. Plus ca impreuna cu prietenul sau Gheorghe Funar ne poate ajuta scapam de UDMR, aceasta plaga nationala care a fost prezenta in fiecare guvernare precedenta si si-a urmarit propriile interese. VADIM PRESEDINTE!!!

  • George Becali.
    Microbistul si parvenitul din mine il sustin. Mantuitorul natiunii romane, razboinicul luminii, singurul si adevaratul crestin din tara asta, el reprezinta solutia tuturor problemelor noastre. Facem frumos in jurul tarii din granite un gardut inalt, iar apoi incepem si behaim linistiti prin treburile noastre, pentru ca nu mai avem de ce sa ne facem griji, pastorul suprem o sa vegheze asupra noastra. Si ce daca e mitocan si incult? Da Basescu nu e mitocan cu pasaricile lui? Da Vanghelie e mai destept? Becali e singurul care a reusit sa se puna in calea derbedeilor si huliganilor de la Steaua, si a si invins. El e singurul capabil sa ne introduca in baza de date a celor 20 milioane de cetateni romani care pot sa primeasca interdictie in stana numita Romania. Asa ca, el e solutia problemelor noastre... BECALI PRESEDINTE!!!

  • Kelemen Hunor, Remus Cernea, Ovidiu Iane, Constantin Rotaru.
    Buni si astia, noua generatie merita si ea o sansa. Toti sunt buni pentru romania, personalitatea mea multipla gaseste ceva fascinant la fiecare dintre ei si ii sustine pe fiecare in parte fara nici o urma de ezitare! TOTI PRESEDINTE!!!


De ce nu putem oare sa ii alegem pe toti? Si sa-i adunam pe toti in casa poporului, impreuna cu toti parlamentarii la festivitatea de investire in functie? Dar toti, toti pliticienii sa fie acolo fara nici o exceptie.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

Sunt gata sa pun la bataie salariul pe o luna, si fac pariu ca o sa gasesc inca 1 milion de romani satui de tot si de toate care sa faca acelasi lucru, numai sa scapam de toata clasa asta politica murdara si infecta...

Despre mine...

"Cine nu e cu noi, e împotriva noastră! Iar cine e împotriva noastră, n-are ce căuta în satul, în oraşul, în ţara asta!"

Cred ca trebuie sa incepem sa ne facem bagajele. Italia, Germania, Spania, ... pregatiti-va...
Ce o sa urmeze? D-zeu cu mila...
In alta ordine de idei, sa nu uit ideea principala a acestei postari, sper sa fie prima dintr-un lung sir de mutle altele. Inca un blog, inca un frustrat, dintr-o tara de frustrati lipsiti de idei sau de coloana vertebrala. Romanul a ajuns un frustrat, care isi striga offul pe bloguri, se plange, blestema si urla impotriva sortii si tot ce realizeaza pana la urma e un mare fss, pentru ca in afara domeniului virtual e un mielusel care pupa mana sefului sau patronului care ii dau salariul de mizerie, a bancilor de unde se crediteaza pe viata pentru a-si lua masina bengoasa sau o locuinta, a politicienilor care le impart pomeni electorale, a medicului la care da spaga ca sa-i zica ca are colesterolul ridicat sau ca bea si fumeaza prea mult...si asa mai departe...

Asa ca, iata-ma, alt frustrat, pe alt blog, urlandu-si disperarea in singurul loc unde poate sa o faca fara sa sufere consecintele acestei refulari.