marți, 15 iunie 2010

Am uitat

Am uitat să fiu deştept
Pentru o zi ori pentru o viaţă
Cât înmărmurit aştept,
Albe, braţele-ţi de gheaţă.

Nu mai cuget, cred, mereu:
Strâns în mine ca-ntr-un templu,
Însă demn în miezul meu,
Cu zgârcenie contemplu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu