Bravo Chivu

In primul rand, cred ca meritul principal in castigarea trofeului UCL il are toata echipa si antrenorul. Nu un jucator, nu un antrenor...toti. Fotbalul este un joc de echipa, in care echipa conteaza. Iar cea mai buna echipa a castigat. Nu Milito, nu Murihno, nu Cesar si nici Chivu, ci intreaga echipa, cu fiecare jucator care o formeaza si antrenorul care ii antreneaza.

Doar doua chestiuni am de comentat legat de acest subiect.
Prima, ca Chivu isi dovedeste valoarea. Atat ca om, cat si ca jucator. De departe, mi se pare cel mai echilibrat jucator al romaniei. Fara iesiri in decor in viata sportiva, fara scandaluri in care sa fie implicat, fara circ media in jurul sau, cu o viata de familie normala si corecta, si cu un simt de luptator si al realitatii cum putini au. A reusit sa treaca si peste groaznica accidentare din inceputul anului, a reusit sa revina in cariera dupa ce multi il vedeau terminat si a reusit sa fie titluar intr-o finala de UCL pe care echipa sa a castigat-o. Restul...e doar gargara. Tipica pentru romani de altfel. Asa ca nu m-a mirat deloc cand dimineata am intrat pe siteurile de sport romanesti si am vazut destui "destepti" care il criticau si spuneau ca a jucat slab, ca a fost unul dintre cei mai slabi de pe teren si ca olandezul s-a jucat cu el. Tipic pentru romani sa arunce cu noroi oricand si oriunde :(

A doua chestiune...totusi Chivule, ceva tot iti reprosez. In timp ce toti ceilalti sarbatoreau cu steagul tarii lor la gat...tu il tineai la fund? Nu ca nu ar merita tara asta un asa tratament, dar totusi :))