l'ombelico de'l mondo!

M-am uitat pentru a n-sprezecea oara la Lord of The Rings pe Prost-Tv.

Stiu, e "booring" sa te uiti la acelasi film a nu stiu cata oara. La fel cum e "booring" orice repetare a unui lucru pe care l-ai facut deja, nu-i asa? Ce e mai "booring" decat sa mergi la scarbici zi de zi, luna de luna, an de an, pana cand o sa ajungi la venerabila varsta cand o sa fii "respectat" de toti si mai ales de statul roman si drept consecinta o sa primesti o "veritabila" pensie de la acelasi stat roman!!!
Asa e...traim sa fim "booring", sa ne uitam la dilme ras-repetate a n-sprezecea oara, la tembelenovele rasulflate, la comedii stupide...in fine, la orice, atata vreme cat place. La urma urmei, nu asta inseamna tembeliziune oare?

Dar, sa termin cu ineptiile astea, si sa continui cu altele ;) Revenind la Lord of the Rings cel atat de frecvent difuzat pe Pro-TV, in episodul doi, am remarcat o replica, care m-a facut sa scriu acest post.

Traim ca sa incercam, altfel de ce traim?

V-ati pus intrebarea asta vreodata? De ce traiti? V-a mancat vreodata in "l'ombelico de'l mondo" sa va ganditi de ce faceti umbra pamantului? Allo....domnilor si doamnelor din neanderthal, v-ati intrebat vreodata in insignifianta dumneavoastra viata...de ce traiti pe acest pamant? De ce faceti umbra pamantului mai oameni buni? Ca sa creasca ciuperci? Da oare, mai rau...lasam ceva in urma noastra?

Probabil, de fapt sigur, am deraiat rau de la motivatia postului, adica LOR, da serios acu! De ce traiti oameni buni? Ce vreti de la viata? Care e scopul vietii voastre parazitare pe acest pamant?

Aveti unu?

D'le, nu zic nu...filmu e superb acu. Pe bune, mie mi-a placut la nebunie. Dar, sarim peste film, ma intereseaza ideea. Adica ceea ce multi nu pot sa inteleaga relativ la multe filme ce le-au vazut. Se uita "bou" la film, ii place cand vede ca se rupe nu stiu care idiot in figuri in functie de ce a visat asta-noapte regizoru filmului, da OK, nubilor, ceva nu ati retinut din filmu ala? Poate ca a fost unu in spatele lui, mai destept de felu lui (sarmana creatura inconstienta de realitatile vietii din romanica zilelor noastre) care a vrut sa zica ceva? Sau nu e asa vita incaltata?

Da stiu, agresivitatea limbajului folosit denota fie o agresivitate cauzata de molestari din copilarie, fie un Ben Laden modern, gata sa se ia la lupta cu morile de vant ale unui imaginar Don Quijote. Probabil ca da, lupta cu morile de vant e mai sigura...preferam sa parem niste inadaptati la "realitate" decat sa parem niste oameni care afirma si sustin cu tarie parerile in care cred. Intrebarea e...aveti destula sange in "instalatie" sa sustineti ceea ce credeti? Aveti suficient nerv sa va luptati cu morile de vant contrare parerilor voastre? Aveti "tupeul" sa va afirmati propria atitudine de viata?

Traiti ca sa ce?!?

ultima noapte de dragoste...

...intaia noapte de razboi

Incepand de maine intra in vigoare masurile de austeritate. Incepand de maine incepe marele circ. Incepand de maine o sa fie si mai greu pentru noi toti.

Parca nu ar fi fost oricum destul, ca un bun crestin dupa ce am incasat o palma pe un obraz, intoarcem si celalalt obraz. Si singurul lucru ce ne mai ramane, incet dar sigur, este speranta. Speranta ca maine va fi mai bine. Speranta ca maine nu vor mai muri alti oameni in urma puhoaielor de ape care au navalit pe capul nostru. Speranta ca si maine vom avea putina agoniseala pentru care ne-am chinuit o viata intreaga. Speranta ca si maine vom avea ce manca si cu ce ne imbraca. Speranta ca nu vom mai fi mintiti, si in sfarsit cei care sunt responsabili pentru noi isi vor face treaba cu constiinciozitate. Speranta ca si maine ii vom mai avea pe copii nostri langa noi si nu vor fi nevoiti sa plece de langa noi pe meleaguri straine pentru a putea sa traiasca mai bine.

Insa, asta o sa fie maine. Deocamdata, azi inca e bine. Ne bucuram de putinul timp care a mai ramas, imi admir cu mandrie fluturasul de salar si ma simt bogat. Mai bogat decat maine ;) Azi e o zi minunata chiar daca soarele este ascuns sub nori cenusii care prevestesc ziua de maine, chiar daca trebuie sa merg in oras sa platesc rata la banca, abonamentele de telefon si internet, abonamentele de cablu. In opinia lui Basescu, azi e ultima zi de "bine" pentru grasii de bugetari care au supt sangele acestei natiuni si l-au cocosat pe sarmanul om de la privat.

Apropo, ca veni vorba, oare pe unde se ascunde maria sa marinelul suprem, ca nu prea i-am vazut moaca in ultimele zile. Acum, cand tara are mai multa nevoie de el, cand oamenii sunt greu amenintati de urgia naturii si mor sub puhoaie, cand profesorii si medicii se pregatesc sa intre in randurile celor aflati la limita subzistentei iar tinerii absolventi de facultate isi fac de zor bagajele pentru a emigra, unde e tatucul? Prin ce colt al palatului sau sta pitit el oare si cloceste cum sa-si repare imaginea? Hai d-le presedinte...iesi afara sa te vada tara. Mergi in moldova la cei oropsiti si spune-le ca o sa traiasca bine. Hai dute dragule, si fa bai de multime!

Azi e ultima noapte de dragoste, de maine incepe razboiul! Razboiul cu supravietuirea. Este scris in legile naturii ca doar cei mai puternici si cu capacitate mai mare de adaptabilitate sa supravietuiasca. Si asta s-a intamplat de cand e lumea si pamantul. Doar ca, acum spre deosebire de extinctia dinozaurilor, acum riscam sa se intample chiar pe dos; sa moara toate mamiferele marunte din tara si sa supravietuiasca doar dinozaurii aia umflati din parlament impreuna cu toata haita lor de necrofagi. Vom trai si vom vedea insa. Omul la foame e capabil de multe...sa vedem de ce o sa fie capabili si romanii...poate poate scapam noi si de ei ;)

O lupta-i viata; deci te lupta
Cu dragoste de ea, cu dor.

Caldura mare mon cher

Ce face omul cand transpira ca un porc si nu stie pe unde sa se ascunda de canicula?

Eu cel putin, intru in stare de letargie si ca sa scap de ea fie ma pun si butonez una alta pe la calculator, fie imi las gandurile sa se plimbe libere. Si asta am facut si asta-noapte pana pe la ora 3. Dupa care, un scurt somn iepuresc, si back in bussiness.

Si, in timp ce gandurile mele se plimbau fara nici o treaba peste tot, mi-am amintit de o idee cu care am tot cochetat in ultima vreme, si pe care am auzit-o ieri si de la alte persoane. Mai precis, ieri am fost cu masinuta la service de am facut franele si directia, nu de alta, dar ma saturasem si de fluieratul insistent care facea lumea sa intoarca capul pe strada de fiecare data cand puneam frana, iar miza oricum era prea ridicata, nimic nu e mai important pentru siguranta personala decat franele bune. Si, in timp ce am pierdut vreo trei ore holbandu-ma ca "animalul" la poarta noua la tot ce mestereau cei doi mecanici prin preajma "pacientei", s-a ajuns inevitabil si la discutii pe o tema de mare actualitate in zilele acestea: reducerea pensiilor si salariilor. Iar unul dintre mecanici mi-a expus tocmai ideea de care vorbeam anterior, si anume ca Basescu insista atat de mult pe aceasta directie cu reducerea pensiilor si salariilor pentru ca mai apoi sa poata sa taie si sa spanzure si la ceilalti, inclusiv la "rechinii" cei mari.

Repet, aceasta idee si-a facut ea loc intr-un coltisor al mintii mele de ceva vreme, si tot creste. Adica, totusi, nu pot sa cred in sinea mea(nu pot sau nu vreau, pentru ca e mai putin dureros asa) ca sunt chiar atat de sinucigasi politic incat sa aplice aceste masuri daca tabloul general nu ar fi mult mai mare. Totusi, nu cred ca prostia e chiar asa de mare cum pare, in fond si la urma urmelor acesti oameni nu sunt idioti, ceva merite tot au ei ca au ajuns unde au ajuns. Nu incerc sa-i disculp, departe de mine gandul asta, din contra. Dar totusi, incerc sa pastrez un echilibru, si incerc sa gasesc o explicatie. Mai mult, incerc sa ma adaptez si sa incerc sa vad si mai departe decat de propria farfurie. Asa ca, singurul argument "logic" pe care pot sa-l gasesc in favoarea lor e acesta: "taie prima data de la cei amarati, pentru ca apoi sa poata sa mearga la ceilalti, cei mari si sa zica uite, astia mici au tacut si au rabdat, acu e randul vostru sa faceti sacrificii".

O sa mai rumeg ideea asta, si in functie de evenimentele ulterioare o sa vedem daca e buna sau e o pista falsa.

Probabil, ca e tot o consecinta a modului deficitar de a gandi lucrurile pe care il au romanii. Poate ca "dragilor nostri lideri" nici nu le-a trecut prin capatana o asa idee, iar noi nu facem decat sa ii iertam pentru ca asa e stilul nostru, in loc sa ne luptam pentru ce e al nostru, inghitim si iertam ca niste "buni crestini" ce suntem. Mai mult, le gasim si scuze in timp ce ei ne fura si ne mint. Dar, ce sa fac, sunt roman si eu(si nu prea ma mandresc cu asta) asa ca o sa las si aceasta mica optiune deschisa, sa vedem ce o sa iasa.

"Speranta moare ultima", nu e asa? Si oricum, pe caldura asta, la cine naiba mai ii arde de proteste? :))

Bine ai venit 2010!

Mai stiti povestea cutiei Pandorei?

Pandora a fost o femeie foarte frumoasa creeata de catre zei pentru a-l pedepsi pe Prometeu pentru ca furase focul de la zei si l-a dat oamenilor. Ea a fost trimisa pe pamant cu o cutie fermecata pe care a primit ordin sa nu o deschida. Ea nu a putut rezista curiozitatii asa ca a deschis cutia si din ea au zburat toate relele lumii: moartea, ura, boala, durere, invidie... Iar pe fundul cutiei a mai ramas doar "speranta" cu ajutorul careia oamenii trec peste greutatile si incercarile vietii mai usor.

Am ales sa incep postul de azi cu aceasta poveste pentru ca mie mi se pare ca ni se potriveste ca o manusa acum la inceput de an. Intampinam noul an cu speranta. 2010 iti uram bun venit in casele si in inimile noastre si speram sa fii un an mai bun decat cei anteriori. Sa fii mai bland cu noi, sa ne incerci rabdarea mai putin, sa ne relansezi economic, sa avem conducatori mai intelepti si mai atenti la nevoile celor pe care ii conduc. Sa fim sanatosi pe parcursul tau, sa fim feriti de vreme rea, sa avem campurile rodnice, sa ne pastram in continuare serviciile, sa fim mai buni unii cu altii.

Cutia a fost deshisa. Speranta a ramas insa credincioasa cu noi si continua sa ne tina de urat. Te primim 2010 alaturi de singurul prieten pe care l-am avut dintotdeauna in sufletul nostru ... speranta.