Vreme trece...vreme vine

toate's vechi....si noua toate...iar sarmanul Eminescu avea dreptate in a sa Glossa viata vine de-a valma, cu bune, cu rele...iar omul e dator sa continue...sa spere...sa viseze...si sa incerce!

Usor de spus....greu de facut? Sau...e doar o parere?

Si totusi....ce-mi trece mie prin cap in momentele astea tarzii cand scriu acest post? As vrea sa stiu...sincer! As vrea sa mai am puterea sa ma adun....da rumeg putin cu ultimele ramasite de putere si luciditate ideile care imi trec prin cap de-a valma in acest moment...dar nu pot.

Recunosc, o zeilor, sunt un biet muritor...singur in lumea mea pustie, raman cu mine sa ma mai masor, sa incer sa-mi depasesc limitele, sa incer sa am initiativa...sa incerc...

Sa fac ce? nici eu nu stiu doamne, in umila mea existenta...ma simt obosit, ma simt rupt...vreau sa se termine....vreau odihna...dar oare conteaza ce vreau eu? cine sunt eu sa vreau ceva? si, si mai mult...cine sunt eu sa mi se si indeplineasca ceea ce vreau?

Si uite...secundele se cern fara ca eu sa vreau, timpul trece fara ca eu sa fiu de acord! As vrea sa inghet clipa! As vrea sa am puterea sa spun un simplu "STOP cadru"! As vrea....sa visez!

Dar cine sunt eu sa visez? Si, si mai mult, cine sunt eu? Ideile se succed de-a valma...in capul meu neuronii mor cu brio surcicuitati de tot felul de idei. Tame, sau nu...sunt totusi idei...ideile mele...muritorul de serviciu care scrie aceste randuri...

Si totusi...ceva nu-mi da pace...cum ar fi ca cineva sa inteleaga ce scriu eu aici, in incercarea mea timido-agresiva de refulare?

Adica cum? vorbesc aiurea singur? OFC my crazy horse...:((

Si totusi...baciule Eminescu...termin eu nebunul cu versurile tale...da tot NU CRED!!!

Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramai la toate rece.