miercuri, 22 august 2012

keep walking

Natural, acest post vine in continuarea celui anterior, generat de o ocazie speciala, ziua unui om special, un om care este si el la randul lui...o poveste...

Keep walking...never give up, never surrender. Amestec intentionat aceste doua expresii pentru ca inclin sa cred ca dupa atatia ani de cand ne cunoastem...te reprezinta. Trec aici peste momentele de indecizie, sau cele de decizie pe care eu le-am considerat uneori proaste, trec peste ceea ce credeam diferit sau nu intr-un moment dat despre anumite lucruri, nu conteaza opiniile personale sau daca a fost bine sau a fost rau...toate sunt chestii subiective care nu isi au locul intr-o relatie de prietenie. Conteaza esenta omului, povestea sa personala, conteaza faptul ca niciodata de cand te stiu eu nu ai incetat sa continui sa mergi pe calea ta, sa continui sa speri in visele tale, sa continui sa te lupti cu morile tale de vant, sa continui sa visezi si sa traiesti asa cum vrei tu. Ca e bine, ca e rau, nu e relevant, cel putin pentru mine, ceea ce conteaza si ceea ce ma face sa continui sa te numesc prieten e spiritul tau de luptator si de visator...faptul ca esti un om care are un caracter conturat care se observa clar in actiunile tale. Asta ma face sa te pun in fata atator si atator alti oameni pe care le-am cunoscut. De defecte e plina lumea, insa de calitati...mai rar, iar tu ai aceasta calitate. Ca altii nu vad sau nu cred asta, e treaba lor, de aia suntem noi oamenii atat de diferiti...si de frumosi in varietatea noastra. Defectele sunt facute ca sa fie trecute sub vederea pana la un anumit prag pe fiecare ni-l impunem cand ii evaluam pe altii, insa calitatile sunt cele care ne fac sa stralucim in ochii celor care stiu sa le aprecieze.

La multi ani Gusti prietene, si fie ca cele mai bune ganduri si sperante pe care le ai tu acolo ascunse in tartacuta ta sa devina realitate ;)

Keep walking...

Un comentariu:

  1. never give up, never surrender, impreuna cu keep walking, e un stil de viata, o atitudine, si o necesitate pana la urma...
    da, ma reprezinta si ne reprezinta, ca nu degeaba cine se aseamana se aduna ;)

    suntem diferiti, si e bine sa fie asa, cu opinii diferite, si personale
    insa nu asta ne-a adus la un loc, ci valorile comune, si chestiile prin care am trecut impreuna (asa cum au fost ele)

    da, cam tot timpul m-am dus pe o alta cale, care a fost mai mult prin jungla decat pe autostrada, insa asta doar pt. ca vroiam altceva si pt. ca am vazut ca se poate... si se poate :P, doar ca nu inca ;)

    "tot timpul am stiu care e calea cea dreapta, insa de multe ori mi-a fost greu s-o urmez"... cred ca al pacino spunea asa ceva
    vrei nu vrei, incercand sa faci asta, duce la caracter si la valori

    incepand cu cei 3 muschetari, cavalerii pardaillan, karl may si winettou, si apoi cu filme si caractere puternice, si cu cei cativa oameni care te inteleg intr-o forma sau alta, e imposibil sa nu mergi pe o asemenea directie, chiar daca ceilalti merg inainte...

    si apoi mai raman celebrele mori de vant cu care te lupti o viata intreaga, gen structura, organizare, think more do less/after, fara de care cred ca peisajul n-ar fi complet :P

    mersi frumos vasi draga pt. toate gandurile astea, le-am rumegat si la prima vedere, si mai mult acum, cand raspund, desi a trecut ceva
    am vrut sa fiu acolo cu mintea si sufletul cand scriu

    toate astea spun multe despre mine, dar si despre tine
    asa ca traiasca, si cu toate panzele sus inainte!! ;)
    sa vedem ce ne rezerva tartacutza!! :)))

    ps. o sa revin la postul asta cand mi se mai deregleaza busola si o sa ma intreb ce-i de capul meu, tare bine mi-ar fi prins si in trecut cand am ajuns pe ape tulburi :P

    RăspundețiȘtergere