duminică, 22 iunie 2014

Un om care scrie nu e niciodată singur!

22.08.2012 ... 22.06.2014 ... 450 de zile ... 10800 de ore ... 648000 de minute ... 38880000 de secunde ...

Of doamne, cat timp! Of doamne, cati nervi...si frustrare...si liniste...si...TIMP! Trecut-au anii, dar parca si mai mult am trecut/m-am petrecut eu insumi in tot acest timp, in toate aceste milioane de secunde ale efemerei existente pe acest taram.

Ok...nu vreau sa speriu pe nimeni! Vorba lu fiu-meu al mare - 'Cucuriguuuuu!!! Trezeste'te tati!!! Cucuriguuuuuu!!!' Vorbesti de Mult Timp bade Vasile? Common...ce inseamna asta la scara cosmica? Ce esti tu Vasile daca nu un graunte de nisip pierdut pe o plaja imensa? Vorba vine, nici macar un graunte, un atom in cel mai bun caz! Nici macar un atom, poate doar un electron amarat, ratacind stingher imprejurul unui nucleu numit familie :P

Evident, trebuia sa ajung aici ;) N-am cu ce sa ma laud mai mult decat familia! Mare acum, daca e sa numaram pe cap de vita furajera, iese cam asa: tati + mami + baietu al mare + doua boturi de carne mici, alt baiet si o fetita - gemeni.
Ca deh, o fi vazut doamne doamne in maretia lui ca ne intindem si vrem al doilea copil si ce o zis...vreti mai mult, na stati ca va ard eu!!! Da nu-i stres, se poate si mai si...nu nevasta? :P

Si uite asa, electronu nostru cel amarat s-a pricopsit cu vreo 3 izotopi radioactivi (ard al dreaq, sa stiti!) care-l fac sa se motiveze si sa isi dubleze viteza de gravitatie in jurul nucleului :D
Da nu-i bai, vorba lui Eminescu saracu, 'bucurosi le-om duce toate, de e pace sau razboi!'. Asa ca, electronu nostru cel implinit desii fuge ca bezmeticu peste tot, mai are si momente de 'introspectie interioara' :D Aoleu...ce pompos suna...ma rusinez si eu cand citesc a doua oara formularea anterioara! Dar, mi-am promis ca orice ar iesi, o sa continui sa scriu...pentru pur si simplul motiv ca am tacut destul. Prea mult chiar!

S-a rezolvat si apartamentul, stam in el de o jumatate de an. S-a rezolvat si familia, dupa cum m-am laudat mai sus :D. La scarbici treaba merge, n-am motive de plans. De slabit am slabit si nu mai am burtica, is la greutatea ideala! Nici la sala nu mai e nevoie sa ma duc, ca e destul sa ies in fiecare seara cu cele doua scoici cam la 8-9kg fiecare in cate o mana si ard toate caloriile ;) De mancare este, sanatate este, si atunci...care e problema...gogule?

Si stau eu si rumeg...si gandesc...si iara rumeg, cum ii sta bine unei dobitoace veritabile...si ma luminez eu de o vreme. Dar tot nu am avut curajul sa incep. Oare cum sa rup lantu? Si, ete ca pana la urma s-a rezolvat totul de la sine si scriu randurile astea. Primele dupa o lunga vreme, dar ... vai ce bine e! Am stat eu frumos, aproape rupt de oboseala, intr-o zi de duminica si m-am tot gandit...ce sa fac eu astea 3 ore pana dorm copii ca sa ma relaxez? Sa ma uit la un film...nimic interesant la TV! Sa dorm...nu e bine, ca nu mai dorm la noapte si iara ma duc zombi la lucru! Sa beau...sula, ca trebuie sa stau treaz, dupa ce se trezeste printu iesim la o shaorma (ehhh...ce stiti voi profanilor de cand nu am iesit si ce de dor ne era de una...), bem o berica si apoi fugim acasa sa facem baie la toata armada si sa ne pregatim de o noua saptamana!  Sa lucru...hai mai da-o dreaq omule...si asa is rob toata ziua si noaptea!!!
Asa ca, primu lucru... duc gunoiu, sa ma relaxez. Apoi, spal toate vasele, din nou mintea e libera si vegetez. Cata relaxare....pacat ca se termina tot, si in momentul in care ma uit la ceas constientizez ca nu a trecut decat o jumatate de ora. Ehh, asta e...ia sa ma pun eu sa caut pe google ceva citat.

Hmmm...oare ce obtin daca caut dupa 'om care nu scr...' Bingo...problema e citatul d'l Paul Valery, citat care da titlul postarii. Da d'le...asa mai merge! A trecut o ora in timp ce-mi redactam/nuantam/corectam randurile de mai sus! Si m-am simtit minunat!

Vorba lui Arnie...i'll be back!!! Si, nu o sa fiu singur ;)