luni, 31 mai 2010

Tupeu sau prostie?

Premierul Emil Boc a lansat, duminică, un apel către profesori să nu declanşeze o grevă care să-i împiedice pe elevi şi studenţi să îşi finalizeze studiile, adăugând că "nu e momentul" ca situaţia financiară a cadrelor didactice să fie agravată în condiţiile în care zilele de grevă nu sunt plătite.

El a afirmat că respectă dreptul la grevă, dar a cerut cadrelor didactice să dovedească "lucididate şi raţiune" şi să nu compromită prin această acţiuni posibilitatea elevilor şi studenţilor de a-şi finaliza studiile şi de a închide anul şcolar.

"Ştiu că şi viaţa cadrelor didactice este grea, dar este important să nu fie compromisă şansa tinerilor de a finaliza studiile", a spus Boc.

El a amintit în acelaşi timp că zilele de grevă nu sunt plătite şi a apreciat că "nu este momentul" ca situaţia financiară a profesorilor să fie astfel agravată.


Cred totusi ca e tupeu. Altfel, nu pricep cum poate sa vina si sa ceara "luciditate" de la o categorie sociala de care si-au batut joc constant de la recolutie incoace toate guvernarile, nu doar cea portocalie.

Am si afirmat de multe ori, ca profesorii sunt probabil cei care au cea mai mica sansa sa obtina ceva prin greve. Pur si simplu pentru ca tot timpul o sa fie santajati/amenintati prin inermediul elevilor lor. Intotdeauna cand vor dori sa zbiere, se va apela la moralitatea lor, si li se va cere sa se gandeasca la binele copiilor pe care trebuie sa-i scoleasca. Chiar daca ar muri de foame si nu ar avea ce imbraca, elevii si ascotiatiile de parinti ii vor "obliga" sa renunte la proteste. Iar acum, cand trebuie sa inceapa bacalaureatul sau sesiunea, cu atat mai mult aceasta greva nu are sanse de reusita.

Asa ca, apelul la "luciditate" e normal. Nu e normal insa de unde vine el! Si nu pot sa nu remarc de asemenea si amenintarea voalata din textul de mai sus: "daca mergeti la greva, nu sunteti platiti si nu e momentul ca situatia voastra financiara precara sa se agraveze". D-l prim ministru este constient de situatia "grava" a cadrelor didactice, doar din randurile lor se trage. Este constient, dar nu face nimic! Din contra, taie 25% din leafa lor.

"Vai, ce rau imi pare pentru voi,stiu cat va e de greu si va inteleg. Dar va rog sa fiti lucizi si sa inghititi in sec facandu-va datoria, altfel va ia mama draq!!!"

sâmbătă, 29 mai 2010

Multumiri din inima partidului

Multumim din inima partidului
Ca-ntr-o zi de sarbatoare
Ne-a croit drum nou de pionieri
Zi de zi copilaria
fericiti si voiosi ne-o vom trai
Brat la brat cu datoria
Ce cu drag primii ne-o vom implini


Multumim nu doar partidului, ci intregii clase politice actuale. Si lui Basescu, dar si lui Iliescu si Constantinescu; si lui Boc, dar si lui Tariceanu, Nastase, Geoana si tuturor celorlalti "pederastrii politruci" care incepand de la revolutie incoace ne-au condus spre un "viitor luminos". Partidul in sine a devenit oricum doar un mijloc prin care s-a ajuns acolo, in rest nu e nici o problema, se schimba cu o frecventa mai mare decat unii dintre ei isi schimba lenjeria intima ;)

De ce le multumim "din toata inima"? O sa neglijez starea actuala "de bine" in care ne aflam, asta o vedeti oricare dintre voi cei ce o sa cititi aceste randuri doar uitandu-va in jurul vostru. Eu sigur o vad...

Important e alt aspect, pe care nu stiu cati il constientizeaza, insa el exista. Pe cinstite vorbind, exista ceva bun in toata porcaria asta care ne inconjoara, si din care nu stiu zau cand o sa scapam, daca o sa mai scapam. Viata asa cum este in romania zilelor noastre, e probabil cea mai buna scoala a vietii pentru cei care vor supravietuii. Ne invata sa ne descoperim talentele de supravietuitori, de oameni pragmatici, de oameni ajunsi la o limita a traiului si a decentei.

In urma cu vreo 2 ani asistam la o "explozie" a nivelului de trai. Explozie artificiala, de fapt un flatulenta, pentru ca asa cum se poate observa acum, asta a fost, o "basina" ca sa ma exprim in termeni pur romanesti ;) Si exista un pericol real, acela ca romanilor sa li se urce la cap. Daca romania ar fi avut o evolutie ascendenta, nu am nici un dubiu, ca ni se urca la cap. Asa e romanul, la bine stie sa se impopotoneze cu pene in o mie de culori si sa se agite mai tare ca un mascul de paun in timpul curtarii, doar ca sa vada lumea cat de "meserias" e el. Ete ca nu a fost sa fie...vorba cantecului ... fluturas nu mai ai aripioare, Boc cel mic ti le-a retezat...

Asa ca, ne place sau nu, o sa ni se ascuta simturile. O sa devenim vanatori in cautarea prazii, o sa invatam sa facem economii, sa mai strangem burta, sa ne facem si calcule, nu doar sa aruncam bani in nestire. O sa invatam sa traim doar cu un abonament de telefonie mobila, sa mergem cu bicicleta sau pe jos la servici, sa circulam iarasi cu mijloace de transport in comun, sa pretuim mai mult painea pe care ne-o castigam cu greu. Sa ne amintim ca exista doua meserii pe care le-am cam neglijat: croitori si pantofari, cand o sa apelam la ei pentru a ne mai modifica niste haine vechi sau pentru a repara o pereche de incaltari. Sa nu uitam sa stingem lumina prin camere, sa traim cu consum mic de apa, gaz. Destula carne de porc, tigari, bautura si cafele, destule gratare cu mici si bere in aer liber, destul cu imbuibarea si burtile umflate care se revarsa peste pantaloni. Destul si cu vilele in care te pierzi, mertanele si bmw-urile, SUV-urile si decapotabilele. Invatati sa traiti cu mai putin. Invatati sa va intoarceti cu fata la Dumnezeu si sa va cunoasteti mai bine pe voi insiva si limitele voastre.

Pe termen lung o sa aveti de castigat...pe viitor, cine o sa priveasca cu mandrie inapoi si o sa zica: Uite prin ce am trecut si unde am ajuns. Sau cine o sa le povesteasca nepotilor...daca ai trece tu prin ce am trecut eu... Sau, cine o sa mai rosteasca atat de simpla si enervanta remarca: pe vremea mea...

Na bine dragilor, ca sa inchei, voi cita pe Bolintineanu si ale sale cuvinte

Viitor de aur ţara noastră are Şi prevăd prin secoli a ei înălţare!


Ps. Pacat doar ca tot ce am scris mai sus are un minus mare de tot, si anume faptul ca cei afectati nu voi fi cei care ar trebuii sa invete ce inseamna greul. Nu profesorii debutanti, medicii debutanti, somerii, pensionarii sunt cei care se lafaie prin BMW-uri, SUV-uri si Q7, nu ei sunt cei care arunca cu bani prin cluburi si pe pipite, sau traiesc in vile de lux. Nu ei sunt cei care ar trebuii sa invete sa fie umili, multi dintre ei o stiu deja prea bine. In rest...toate cele bune si, sa nu uit...un sincer: "Sa traiti bine!"

miercuri, 26 mai 2010

pierderea simtului realitatii

Aseara, tarziu in noapte l-am auzit pe d-l Basescu rostind niste cuvinte care am crezut ca nu le-am auzit bine, pana ce azi am revazut in presa scrisa acele cuvinte reproduse clar si lizibil "Eu nu am ce pierde".

Repet, am crezut ca mi s-a parut si nu am auzit bine, asa ca nu am dat importante acelor cuvinte. Dar acum, revazandu-le, simt ca ma strabate un fior rece pe sira spinarii. Cum adica d-le presedinte...nu aveti ce pierde?

Privind la rece, ca un matematician care analizeaza totul prin prisma logicii...as inclina sa va dau dreptate. Adica, sunteti la ultimul mandat, instalat bine merci in fotoliul presidential pana in 2014 parca, iar la alt mandat nu va puneti gandul pentru ca nu e legal(cel putin dupa constitutia actuala, cine stie ce nazbatie nu mai inventati si asemeni lui Marga la UBB Cluj ajungeti conducator pe viata). Apoi, odrasla cea mica si ciufuta o duce bine merci in orasul ala cu nume greu de pronuntat pentru ea - Bruxelles - si evident ca nu o sa piarda 25% din salariul ei cum o sa patim noi nenorocitii. Iar aia mare, e rezolvata si ea, din combinatii anterioare. Mda, si aici se termina gandirea mea logica, ... nu ai ce pierde...grijania ta de marinar!!!

Simtul realitatii ti l-ai pierdut oricum de ceva vreme, ce sa mai vorbim de verticalitate si de constienta ca nu ti-ai indeplinit nimic din ceea ce ai promis. Nici pe cei multi care te-au votat nu i-ai pierdut, de fapt ei nu au fost niciodata ai tai, ci doar o masa de manevra care a pus botul la niscaiva pomeni electorale si la promisiuni desarte pe care niciodata nu o sa le indeplinesti. Nici macar rasul hatru si privirea ciocusa nu mai le poti pierde, pentru ca in oricat de mare rahat o sa te afli ele o sa-ti fie singura ta arma. Alea...si bautura...pentru ca "erai beat cand ai promis una/alta" nu d-le presedinte?!?

Tu nu mai ai ce sa pierzi. Si prin asta, eu inteleg ca ti se cam rupe de fapt de noi restul, cei care avem de pierdut. Tu deja te-ai realizat...

Lumina care se stinge

Acum 10 minute am aflat ca a murit maestrul Jean Constantin.

Cuvintele sunt putine si inutile. A murit un mare actor. O "pata de culoare" cum ii placea sa se autointituleze. Inca un mare actor trece in lumea celor drepti si ne lasa pe noi cei care l-am iubit mai tristi, mai singuri, mai neconsolati.

Intamplator sau nu, maestrul a murit cam in acelasi timp in care guvernul Boc si-a asumat raspunderea pentru odiosul act prin care a taiat 15% din pensiile celor care au muncit o viata intreaga pentru ele. Poate e mai bine asa...decat sa isi continue viata traind dintr-o pensie de rahat prin care statul roman intelege sa-si rasplateasca valorile care si-au dedicat viata intreaga scenei si oamenilor din fata ei. Poate e mai bine asa, decat sa fie luat in deradere de o clasa politica care nu ar fi in stare nici macar sa citeasca partitura maestrului din Take, Ianke si Cadar, ce sa mai vorbim de o interpretare. Sau de rolul lui Ismail din Toate panzele sus.

Tigani sunt ei prin comportamentul lor si prin modul in care au uitat de cei pe care ii reprezinta. Maestrul Jean Constantin a fost un rom, dar mai presus de tot a fost, ca sa-l parafrazez pe Camil Petrescu, "un om intre oameni". A fost o lumina, o sursa de bucurie si voiosie pentru toti cei care se cheama romani. O lumina care din pacate azi, 26 mai 2010 s-a stins :(

Sigur daca o sa moara intreaga ceata politica din romania nu o sa vars nici o lacrima, din contra, probabil ca o sa ma bucur. Si sa ma ierte Dumnezeu pentru asta, dar rau nu imi pare ca am facut acest pacat. Dar pentru maestrul Jean, o fac cu draga inima.

Dumnezeu sa-l odihneasca!!!

marți, 25 mai 2010

Solidaritatea

"Definim solidaritatea ca fiind un sentiment de comuniune, de ajutor reciproc (compasiune, sprijin moral, ajutor material, cooperare) între tari, grupuri de oameni sau indivizi. Solidaritatea poate fi pasiva (compasiune) sau activa (ajutor material si cooperare)."

Cititi bine si memorati. Si de fiecare data cand auziti cuvantul solidaritate, repetati definitia. Pentru ca o sa auzim acest cuvant tot mai des. O sa aiba grija d-l presedinte si ceilalti portocalii care o sa apara prin media. Si o sa ni se ceara intruna, sa fim solidari.

Stau si ma intreb insa...oare dansii stiu ce inseamna acest cuvant? Si mai ales...au impresia ca au fost vreodata sau sunt solidari cu noi ceilalti? Pentru ca mie sigur nici macar impresia ca ar dori sa fie nu mi-au lasat-o. Din contra!

Iar poporul asta al nostru e celebru pentru anti-solidaritatea de care a dat dovada mereu. E atat de nepasator la acest cuvant incat am putea sa si uitam de existenta lui daca nu ar mai aparea marinarul suprem cu moaca lui pocaita cerandu-ne sa dam dovada ca nu am uitat de el. Apropo....mi se pare mie, sau marinarul e tot mai posomorat de fiecare data cand apare live???

Is curios cat de solidari o sa fie ei, toti sefii cei multi dotati cu masini de lux, SUV-uri cat mai inalte ca sa nu vada mocirla in care ne zvarcolim noi restul cei multi. Si toata clientela portocalie. Chiar mai uitam zilele astea pe articolele prin care de o vreme Tolontan si ceata lui de la Gazeta Sporturilor se chinuie sa ne atraga atentia asupra mecanismului prin care se imbogatesc cei aserviti puterii: se aplica pentru un proiect cu finantare europeana evaluat de cateva ori peste valoarea lui reala, proiectul este atribuit unor firme de coloratura portocalie iar apoi acei bani sunt distribuiti la toata lumea, sa nu fie uitat nimeni din haita fara o bucatica de ciolan. Si uite asa se fac sali de sport, patinoare, camine culturale, sau se organizeaza concerte la niste preturi care iar face sa lesine pe orice occidental. Simplu, eficient...si romanesc.

Iar noi restul...sa fim solidari, ca deh...a noastra va fi imparatia cerurilor!

Ps. Sper ca odata sa invatam si noi ceva din toata tevatura asta. Odata si pentru totdeauna. Sa invatam sa nu mai fim creduli si usor de dus cu presul. Sa invatam sa ne auto-respectam si sa stim sa ne cerem si sa ne aparam drepturile. Si, mai ales, sa invatam definitia cuvantului solidaritate ;)

duminică, 23 mai 2010

Bravo Chivu

In primul rand, cred ca meritul principal in castigarea trofeului UCL il are toata echipa si antrenorul. Nu un jucator, nu un antrenor...toti. Fotbalul este un joc de echipa, in care echipa conteaza. Iar cea mai buna echipa a castigat. Nu Milito, nu Murihno, nu Cesar si nici Chivu, ci intreaga echipa, cu fiecare jucator care o formeaza si antrenorul care ii antreneaza.

Doar doua chestiuni am de comentat legat de acest subiect.
Prima, ca Chivu isi dovedeste valoarea. Atat ca om, cat si ca jucator. De departe, mi se pare cel mai echilibrat jucator al romaniei. Fara iesiri in decor in viata sportiva, fara scandaluri in care sa fie implicat, fara circ media in jurul sau, cu o viata de familie normala si corecta, si cu un simt de luptator si al realitatii cum putini au. A reusit sa treaca si peste groaznica accidentare din inceputul anului, a reusit sa revina in cariera dupa ce multi il vedeau terminat si a reusit sa fie titluar intr-o finala de UCL pe care echipa sa a castigat-o. Restul...e doar gargara. Tipica pentru romani de altfel. Asa ca nu m-a mirat deloc cand dimineata am intrat pe siteurile de sport romanesti si am vazut destui "destepti" care il criticau si spuneau ca a jucat slab, ca a fost unul dintre cei mai slabi de pe teren si ca olandezul s-a jucat cu el. Tipic pentru romani sa arunce cu noroi oricand si oriunde :(

A doua chestiune...totusi Chivule, ceva tot iti reprosez. In timp ce toti ceilalti sarbatoreau cu steagul tarii lor la gat...tu il tineai la fund? Nu ca nu ar merita tara asta un asa tratament, dar totusi :))

joi, 20 mai 2010

Crede si nu cerceta

Dintr-un punct de vedere, in ceea ce o sa fac mai departe o sa stau drept si o sa judec stramb...sau, din alt punct de vedere, o sa stau stramb si o sa judec drept.

Care varianta o fi cea buna, habar nu am, si nici nu prea conteaza, pentru ca deja m-am hotarat sa scriu despre asta si decizia mea a fost luata. Iar Doamne, Doamne e sus si vede, si e singurul in fata caruia o sa raspund...toti o sa o facem la final.

Dar, sa revin. Citeam pe adevarul.ro un articol potrivit caruia
ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, este unul dintre cei mai bogaţi bugetari din ţară. Acesta câştigă, din funcţia de decan al Facultăţii de Teologie, aproximativ 162.000 de lei anual.

La această sumă se adaugă aproape 102.000 de lei pe an, bani primiţi în calitatea sa de ierarh la Arhiepiscopia Sibiului. În plus, Mitropolitul mai ia încă 3.300 de lei pentru că este profesor la Universitatea din Craiova. Astfel, ÎPS Laurenţiu Streza are un venit lunar de peste 22.000 de lei. Mai mult decât câştigă într-un an un profesor debutant, o asistentă medicală sau un pensionar.
Vin si completez..nu cat castiga un debutant...cat castiga si oameni care au 5-10 ani vechime. Diferenta de venituri este uriasa. Nu ma mira deloc ca nu mai stiu ce alta mare fata bisericeasca are ditamai Hummer-ul cu care se plimba. De fapt, toata biserica o duce super bine merci, in timp ce opinca sufera si se vaieta.

Habotnicii ma pot acuza ca fac un pacat, asta e treaba lor ca si habotnici. Altii ma pot considera un ins care tot timpul se vaieta si este plin de manie proletara. Asa o fi. Dar, nu pot sa nu remarc ceea ce vorbeam si cu tatal meu in weekend, cat de bine o duce biserica ortodoxa din romania. In timp ce toti o duc mai rau, in vremuri de criza, biserica prospera. Cu cat e mai greu, cu atat mai multi oameni isi intorc fata spre Dumnezeu. Daca in vremuri prospere ei se indeparteaza de El, la greu devine sursa lor de sprijin si speranta. Iar biserica creste, se ingrasa si prospera. Nu o sa inteleg niciodata de ce trebuie biserici cat mai mari si cat mai fastuoase. De ce trebuie sa contruim o catedrala a neamului atat de mare, si tocmai in preajma altui edificiu megaloman adica casa poporului. Nu inteleg de ce trebuie ca un mitropolit precum cel de mai sus sa ia atatia bani de la statul roman, cand oricum el mai are si alte surse de venit, si cand, mai ales cand, el este prin definitie un om "sfant" care traieste cu putin, are nevoie de putin, si si-a pus viata in slujba lui Dumnezeu. Nu o sa inteleg de ce un tanar medic sau profesor trebuie sa munceasca pentru maxim 1000 de RON din care sa-si rezolve si cazare si masa si imbracaminte, in timp ce un tanar preot este primit cu bratele deschise in parohie, i se pune la dispozitie o casa parohiala gratuita, i se cumpara straie la servici si asa mai departe.

Nu zic, religia este importanta si necesara. Dar, nu o religie care incurajeaza fastul si luxul. Inclusiv in locasurile de cult! Religia trebuie sa incurajeze curatenia sufletului, traiul simplu si cinstit, viata corecta. Ca sa continui cu citatele
Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.
Ma consider un om echilibrat, si cred in Dumnezeu. Dar, doar in El. Pentru ca uitandu-ma in jurul meu, pe zi ce trece am tot mai mult impresia ca biserica moderna a uitat tocmai valoarea acestor versete din Matei. Biserica a adunat si aduna averi, se imbraca in aur, construieste biserici cat mai mari si mai fastuoase, conducatorii ei au venituri lunare mai mari decat veniturile majoritatii populatiei pe un an intreg si se lafaie cu piscine si masini de ultimul tip.
Probabil ca o parte din acele venituri merg la donatii(nu cred, dar nici nu exclud posibilitatea), insa nu vad ce ar trebuii sa aiba asemenea venituri! Doar, nu au nevoie!

Cum eu ca un angajat in invatamant trebuie sa-mi cumpar singur haine si incaltaminte, ba mai nou si markere sa scriu pe tabla(pentru ca creta e "demodata"), cum eu trebuie sa platesc pentru familia mea o chirie lunara care inseamna jumate salariul, de ce preotul sa nu faca la fel? Si sa nu prind pe cineva ca-mi vine cu brosoave ca el a invatat pana a ajuns acolo...ca nici eu nu am tras vanturi prin salile facultatii!

marți, 18 mai 2010

Ras cu plans...balega de manz

Va mai amintiti expresia asta?
Poate ca unii nici nu au intalnit-o pana acum, dar eu da. Si mi se pare ca se potriveste de minune legat de ceea ce o sa tratez mai jos ;)

Deci, sa incepem. Sunt in pauza de doua ore intre seminarul de dimineata si cel de la pranz si pentru ca afara ploua si e urat, mi-am adus laptopul cu mine la scoala sa nu stau doua ore de pomana. Iar cum dimineata nu am apucat sa-mi fac revista presei, acum e un moment prielnic. Si peste ce imi cad ochii...o stire pe realitatea.net potrivit careia "Pensionarii vor trece mai uşor peste criză dacă sunt ajutaţi de nepoţi".

Autorul acestei cugetari extraordinar, mirovolant de inteligenta este domnul Sebastian Lazaroiu. Consilier prezidential!!! Si acu, se facu lumina si in tartacuta mea asta proasta ce o port pe umeri!!! Iata de ce vine d-l presedinte cu masuri de criza care inseamna sa taie si sa spanzure in veniturile pensionarilor si bugetarilor. Domnia sa a fost bine sfatuit, de consilieri "luminati" gen d-l Lazaroiu, sa recurga la astfel de masuri, pentru ca vezi doamne, pensionarii vor fi ajutati de cei tineri. Dar, sa citez exact "iluminata" sursa
Din fericire, există această solidaritate între generaţii în România. Nu există în alte ţări. Acolo familiile merg pe drumuri diferite. La noi, în schimb, părinţii, bunicii, copiii se ajută între ei. Există aceste reţele de rudenie care încă funcţionează şi care sunt specifice societăţilor tradiţionale mai degrabă, dar funcţionează, şi asta îi ajută şi pe unii şi pe ceilalţi. Bunicii îşi cresc nepoţii, îi ajută pe tineri să poată merge la serviciu, iar copiii îşi ajută cu bani părinţii


Acu ati priceput toata lumea? Norocul nostru ca ne ajutam unii pe altii. Pe baza aceleiasi masuri putem sa "traim bine" in urmatoarea perioada, iar daca va fi nevoie, vom mai reduce o tura pensiile, ca o sa-i ajute si stranepotii pe bunici. Draga mea sotie, imi pare rau sa-ti spun, dar vezi ce si cum faci, ca bebe ala ce trebuie sa vina trebuie sa iasa gata echipat de munca, sa poata sa-si "ajute" la nevoie bunicii si "strabunicii". Aaaa...stii ceva, mai bine ar fi mama draga sa-l nasti direct cu salopeta si vorbind germana, spaniola si engleza, sa poata merge dincolo la munca cat mai repede.

Asta e solutia oameni buni! Puneti-va repede la facut copii toti, ca ei o sa ne scoata din criza. Nu statul roman, care intre noi fie vorba e doar o gluma, menita sa imbogateasca niste "intelecturi luminate" gen d-l Lazaroiu, d-na Udrea si alte "genii", ci mila membrilor familiei fata de cei mai in varsta, nepotii pensionarilor. Cu cat ii facem mai repede, cu atat o sa creasca mai repede iar noi o sa stam si o sa traim pe spatele lor. De fapt...ce ma mir...doar la noi se inregistreaza destule "stiri de scandal" cu mame care nu au implinit inca 16 ani. Or fi stiind ei tiganii si ei ceva, de isi casatoresc odraslele asa repede!

Bravo d-le Lazaroiu...solutia este geniala!!!

luni, 17 mai 2010

Desteapta-te romane...

Mi se pare paradoxal cum imnul nostru national intra in contradictie cu stilul romanului de a reactiona la vremuri de criza. Paradoxal e probabil putin zis, mai degraba tragicomic, dar treaca de la mine...

A trecut deja peste o saptamana de la anuntul marinarului cu ras hahait si privire perversa cu privire la reducerea pensiilor si salariilor bugetarilor. Mai mult, noi reduceri ameninta traiul sub limita decentei al celor multi...si prosti. Si romanul? Nimic!!! In afara de o mica revolta a catorva sute de pensionari care au reusit sa rupa cordoanele de ordine si sa o ia la fuga pe treptele nu stiu carei primarii obscure, pentru ca sa sfarseasca lesinati de efort dupa primii 20 de metri, nu am asista la nimic. Continuam sa dormim. Aaaa, era sa uit, au mai protestat si politistii. Si evident ca in acea zi am asistat la o "proliferare" a infractionalitati, fiind ziua cu cele mai multe spargeri. Dar si la amenintari ale protestantilor de genul: "noi nu va vom mai apara!".

Saptamana asta se anunta delicioasa. Incepem cu un protest al proaspetelor mamici care vor gratula conducatorii cu scutece folosite...yum yum... Sindicatele se agita si ele si ameninta in zilele urmatoare cu proteste. Transporturile lui Berceanu isi dau mana si se pregatesc sa paralizeze traficul aerian, feroviar si auto printr-un protest de amploare. Pe final de luna profesorii ameninta cu greva generala si inghetarea anului scolar. Medicii anunta ca nu se lasa nici ei. A cata oara aud oare asemenea amenintari??? A cata oara aud ca se va face greva, ca se va protesta, si stiu ca vor obtine iarasi, pentru a n-spea oara...o "moneda nationala din Botswana"!?!

Pana una alta...caini latra si caravana trece. Acei caini care latra, pentru ca majoritatea continua sa doarma si sa viseze la gramezi de ciolane pe o tava sau macar la osul ingropat in curte in spatele colibei. Personal, cred ca asta o sa se intample. O sa fie unii care o sa latre inutil asemeni maidanezilor care se razbuna pe o roata de automobil pentru pur si simplul motiv ca ea se invarte, iar marea majoritate o sa continue sa viseze. De ce? Pentru ca romanul e prea lenes si prea imatur. Romanului ii place sa doarma si sa se vaiete fara sa faca nimic. Romanul a intrat in adormita cronica si nici macar imnul national nu e in stare sa-l trezeasca.

Ca sa inchei. Pe undeva ma bucur ca s-a ajuns aici. La masuri atat de dure. Si, cumva, intr-un fel diabolic cum nici eu nu pot bine sa inteleg, vreau sa continuam sa primim lovituri dure, care sa ne faca sa ne trezim. Sa ne schimbam! Sa scapam de stilul asta parazitar al politicienilor din romania, care se gandesc doar in interes propriu si nu au nici o treaba cu restul, cei multi pe care ar trebuii sa-i reprezinte. Sa scapam de stilul asta pagubos si egoist de a ne trai viata fiecare pentru el. Sa asistam in sfarsit la o revigorare a vietii politice, economice si sociale pentru cetateanul de rand si pentru romania. Cred ca asemeni unui bolnav care e in stop cardiac, avem nevoie de electrosocuri. Asemeni lui, trebuie sa facem prima data stop cardiac pentru ca altfel electrosocurile ne vor fi letale. Trebuie sa se schimbe ceva in tara asta, in mentalitatea oamenilor sai, in viata noastra! Trebuie sa se schimbe ceva...trebuie!!! Cei multi si prosti trebuie sa se trezeasca, pentru ca sa se indeplineasca si cealata parte a remarcii lui Costachi Negruzzi : "prosti, dar multi...boierilor!!!"

miercuri, 12 mai 2010

Nice and slow...

Am lipsit cateva zile. Motivul: a trebuit sa fac o regandire a directiilor de lucru si a prioritatilor. Norocul meu ca pot face asta. Dar sa detaliez...

Sambata am fost la simularea de admitere la politehnica, si discutam cu mai multi colegi profesori despre acest -25% la salariile bugetarilor. Ca aia batrani si cu titlul de profesor luau inainte in jur de 4000 de ron si o sa piarda 1000 hai ca mai merge, ramane cu 3000. Insa drama o sufera astia mici, trepadusii care luau 1300 de ron si acu o sa pice la 975. Si in general, trepadusii astia care fac cea mai mare parte a lucrurilor sunt implicati si in rate pentru apartamente, ca deh...omu tre sa-si faca un rost in viata. Si toti erau disperati...pentru ca nu stiu nici ce sa faca altceva. Nu vreau sa iau apararea, insa...ia sa ne gandim putin. Acesti oameni au investit tot in educatia lor pentru a ajunge acolo sus. Si ma refer aici la 8 ani de gimnaziu, 4 ani de liceu, 4 ani de facultate, 1 an de master si vreo 4-6 ani de doctorat. Totul...in matematici!!! Acesti oameni s-au chinuit sa invete ceva de care toata lumea fuge, au incercat sa se autoperfectioneze cat mai mult, pentru ca acum sa se vada in situatia de a fi niste paria ai societatii incapabili sa se adapteze la schimbari. Pare ciudat, insa situatia e similara si in alte domenii. Cu cat te chinui mai mult sa urci, cu cat te perfectionezi mai mult, risti sa devii mai ingust. Si astfel, incapabil la o reconversie profesionala. Cu cat ai urcat mai sus, cu atat e mai greu sa cobori, pentru mai multe motive:
  • am uitat sa fac altceva, am sapat prea mult intr-o singura directie incat am uitat totul ce nu tine legatura cu domeniul meu.
  • am investit totul intr-o singura directie, nu mai am resurse pentru altceva.
  • nu pot sa renunt la tot ce am facut si sa pierd totul. Nu pot pur si simplu sa dau in marsarier ca o masina si sa o iau in alta directie.
Posibil sa ma insel, dar nu prea cred.

Pe de alta parte, stau si ma gandesc la cazul meu. Am avut cam acelasi parcurs ca toti colegii mei pana la inceputul doctoratului. Ba chiar si doctoratul, primii trei ani au mers pe aceeasi directie. Am inceput doctoratul la zi in 2001, in 2003 m-am transferat la fara frecventa pentru a putea da concurs la politehnica pe un post de asistent. Din 2004, sub indrumarea unui prieten am inceput sa invat programare web si am investit cam 4 ani mari si lati in asta. Am lucrat parttime ca si programator la o firma pentru o perioada dupa care am continuat munca in anumite proiecte personale comune. In tot acest timp, doctoratul a fost tras pe linie moarta...eram prea ocupat cu predatul la politehnica, cu informatica si cu obisnuirea cu statutul de om insurat. In tot acest timp, mi-am tot luat scatoalce de la parinti, colegi si profesori ca nu mai termin si eu o data doctoratul pe care il inghetasem. In 2009 am decis sa fac o pauza in informatica (ajutat si de unele "tepe" pe care le-am luat de la anumiti "clienti") si sa termin doctoratul. M-a costat si o prelungire cu taxa a doctoratului, dar am terminat in aprilie 2010. Nici nu am terminat bine...ca vine Basescu cu bomba de -25% la salar. Taman la fix, sa ma pot focaliza pe informatica din nou, si sa continui sa merg in paralel si cu invatamantul.

Si acu, stau, trag linie si ma gandesc. OK!?!
  • Ce am pierdut?
    Am pierdut vremea cativa ani buni ca sa invat si informatica. Am taraganat treaba cu doctoratul cat am putut de mult pentru asta. Ce m-a costat asta? Postul de lector pe care nu il am inca, post care in situatia prezentata mai sus ar fi insemnat vreo 100 de ron in plus la salar. Si, ceva orgoliu ranit de catre cei care ma tot bateau la cap cu doctoratul si, nu mi rusine sa o zic, mai ales de catre parinti care odata la ceva timp mai "ma incurajau" cu un "tu nu mai termini doctoratul ala in veci".
  • Ce am castigat?
    Am castigat o a doua specializare. Am castigat posibilitatea de a lupta pe doua fronturi. Am castigat dreptul de a alege si de a ma canaliza pe o varianta daca cealalta nu merge. Nu inseamna ca voi renunta la una dintre ele, niciodata nu o sa o fac, pentru ca am investit prea mult in ambele, si nu sunt genul care sa dea inapoi. Am pus suflet in ambele, am pus ambitie si placere, si nu regret nici o secunda deciziile facute anterior. Mi-am deschis doua piste de aterizare/decolare pentru vise, calcule si sperante. E avariata o pista, o folosim pe cealalta pana se repara prima.

Na bon...acu, ca am tras linie ce credeti? Eu cred ca am castigat si is pe plus. Iar asta o spun acum, nu peste nu stiu cata vreme cand ar trebuii sa se vada rezultatele.

vineri, 7 mai 2010

Omul gras si omul slab

Buna dimineata!
Ce frumoasa este viata!
E o zi minunata!

Ah, si sa nu uit...sa traiti bine mai amarastenilor! Pana mai aveti cu ce!

Deci, 1 iunie vine cu strangerea latului, adica -15% la pensii, -25% la salariile bugetarilor, reducerea subventiilor si ajutoarelor sociale. Alternativa ar fi fost majorarea cotei unice de impozitare si majorarea TVA. Cu alte cuvinte, a fost de ales intre a da in cap celor amarati, si a da in cap la toata lumea si mai ales firmelor si celor cu venituri in general mai mari. Optiunea...evidenta.

Economic, decizia a fost corecta. Pentru ca sectorul bugetar papa prea mult. La fel si toate aceste subventii si ajutoare sociale, precum si numarul imens de pensionari. Repet...economic.

Insa din punct de vedere uman, e o mare porcarie. Guvernul Basescu-Boc da dovada de o culme a nesimtirii pe care nu imi imaginam ca o pot atinge.

Adica, vin eu asa si ma intreb: Cum mama draq poti sa te legi de pensia atator si atator amarati din romania care au muncit o viata intreaga pentru o pensie de 700-800 de ron. Faceti un calcul cat o sa piarda o familie formata din doi pensionari care acum iau impreuna un 1500 de ron. 225 de ron...o bagatela...nu?

Sau alt scenariu...care ma priveste direct. Un amarat de cadru didactic sau un fraier de medic care lua cam 1200 ron pierde 300 de ron. 300 ron...pff...ce e aia???

Un profesor universitar cu 4000 de ron(pentru care a invatat si si-a mancat nervii) pierde 1000 de ron!

Stau si ma gandesc asa, ca boul care se uita la oglinda si nu se recunoaste. Pai ce o sa faca toti oamenii astia, care toti se chinuiau si asa sa plateasca rate pe la banci? Si nu glumesc deloc! Cand ai doi tineri la vreo 25-30 de ani care lucreaza la stat si fac impreuna vreo 2500 de ron si le tai 25%, raman cu 1850 de ron. Si cum evident, nenorocitii au visat sa-si ia vre-un apartament construit in graba de ceva rechini imobiliari si platesc un 200 de euro rata lunara, raman cu 1000 de ron. Din ala mai taie cheltuieli de intretinere, iar daca nebunii au mai indraznit si sa faca friky-friky si au un si un bebe pe cap, concluzia e una singura...au pus-o! Evident insa, ca multe cupluri de bugetari nici nu viseaza la 2500 de ron venit, asa ca situatia e si mai "roza".

Deci, scumpa mea sotie, in concluzie, mai stam in camin mama draga. Si ne rugam la doamne doamne, poate ne face imuni la frig si foame. Ca vine bebe...si ala sigur nu stie de foame, basescu, boc, criza economica s.a.m.d! In rest...sa traim bine...

Ps. Urasc sa vad ca previziunile mele de la sfarsitul anului trecut sunt tot mai aproape de implinire. Puteam si eu sa ma insel...ce naiba!

joi, 6 mai 2010

Cezar cel modern si "contractul social"

Daţi deci Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu" (Mat. 22, 21; Marcu 12; 17; Luca 20, 25).

Ispirat si de parintele Steinhardt cu al sau Jurnal al Fericirii, vin si spun si eu asemeni lui "sa-i dam Cezarului ce e a lui doar daca se comporta intr-adevar ca un Cezar". Insa, cel mai bine e sa-l las pe cel care e autorul acestei gandiri sa-si spuna parerea atat de bine cum a facut-o in mai sus amintita opera.

Fraza e clară şi regimurile totalitare cer credincioşilor să le dea ascultare şi respect. Iar mulţi creştini, care-şi confundă religia cu prostia, sar şi ei să le aprobe: „e text!"

Numai că nu citesc atent. Dăm Cezarului — se tălmăceşte: Statului — ce este al său, dacă e în adevăr stat şi se poartă în consecinţă. Când statul (Cezar) se îndeletniceşte cu ale lui, cu întreţinerea drumurilor, menţinerea ordinei, canalizări, transporturi, apărarea ţării, administraţie şi împărţirea dreptăţii, i se cuvine respectul şi tot ce este al său: impozitul, serviciul militar, civismul. Atunci însă când Statul nu mai e Cezar ci Mamona, când regele se preface în
medicine-man şi puterea civilă în ideologie, când cere adeziunea sufletească, recunoaşterea supremaţiei sale spirituale, aservirea conştiinţei şi procedează la „spălarea creierului**,când fericirea statală devine model unic şi obligatoriu, nu se mai aplică regula stabilită de Mântuitor, deoarece nu mai este îndeplinită una din condiţiile obligativităţii contractului: identitatea părţilor (lui Cezar i s-a substituit Mamona).

Nu trebuie sa fii un geniu ca sa intelegi foarte clar ce spune autorul in aceste randuri. Si nici nu as prea avea ce sa mai spun pe langa. O spune Steinhardt atat de bine, incat orice completare e de prisos. O sa extrapolez pe marginea acestui subiect insa, pentru ca subiectul mi se pare prea actual. Pentru inceput, ca sa fiu sincer, dintr-o mustrare de constiinta trebuie sa recunosc ca nu m-am mai gandit la aceste pasaje si nici nu as fi facut-o daca nu citeam un mic comentariu pe un forum al unui ziar in care cineva a sesizat actualitatea acestor randuri scrise cu multi ani inainte.

Din moment ce statul roman uita sa-si faca datoria de stat fata de cetatenii sai, in momentul in care nu ma maisimt protejat de catre acest stat, in momentul in care asa cum spune Steinhardt nu mai sunt asigurate intretinerea drumurilor, mentinerea ordinii si justitiei, siguranta cetateanului, serviciile medicale si o administratie judicioasa, de ce sa mai fim noi niste cetateni corecti, care isi fac si ei datoria fata de stat? Exact cum am auzit pe mai multe persoane discutand, de ce sa ne platim impozitele catre stat? Din contra, o sa facem pe dracu'n patru ca sa lucram la negru, ca sa nu declaram veniturile suplimentare. O sa platim cu aceeasi moneda, pentru ca in momentul in care una din partile "contractului social" isi incalca atributiile, acest "contract" devine nul. Cezar cel modern nu e Cezar, ci Mamona. Cei care ne conduc nu sunt cezari, nu ne reprezinta, nu merita respectul nostru...de fapt am ajuns sa cred ca nu merita nici macar scuipatul nostru, e mult prea scump pentru a-l risipi pe ei.

Asa ca, continuati "dragi-draci" guvernanti sa mariti taxele si impozitele, sa scumpiti preturile la benzina, energie, gaz, mancare, sa va bateti joc de oameni...veti primi inapoi exact ceea ce meritati. Iar romanii, cunoscuti pentru inteligenta lor folosita in scopuri subversive, vor gasi ei neincetat solutii prin care sa "fenteze" statul. Iar asta, in primul rand datorita voua, pentru ca voi sunteti cei care au "rupt" contractul social.

miercuri, 5 mai 2010

Ghinionul bata-l norocul sa-l bata!

O elevă din municipiul Vulcan a ajuns la urgenţă, miercuri, după ce n-a mai reuşit să-şi extragă din ureche o cască cu ajutorul căreia a copiat la proba scrisă la limba şi literatura română, potrivit NewsIn. Fata a cumpărat cu 50 de euro, de pe internet, o cască minusculă care se lipeşte pe timpan şi cu ajutorul căreia putea auzi de la un complice, aflat în afara clasei, toate rezolvările la proba scrisă. După examen, fata nu şi-a mai putut scoate dispozitivul din ureche şi începuse să aibă dureri. Speriată, ea a mers la Spitalul municipal Vulcan, unde a cerut ajutorul medicilor.


Doamne doamne e sus si te bate cand ti lumea mai draga. Daca furi, risti ca orice hot sa fii prins la un moment dat. Chiar daca nu a fost prinsa copiind, uite ca cel de sus vede tot si intoarce serviciul cu varf si indesat.

Iar eu pot sa ma rad copios cand ma gandesc la cat de greu i-a fost la fata respectiva sa se hotarasca sa mearga la doctor. Pentru ca fac pariu, ca nu a mers ea bucuroasa ;))

Si mai stau si ma intreb un lucru...noi cei din invatamant...ce putem face in fata tehnologiilor tot mai performante? As vrea sa-mi raspunda toti parintii care se spala pe maini frumos de educatia copiilor lor si zic ca e treaba dascalilor, sa-si bata ei capul cu odraselele lor. Cum ar putea dascalii sa evite astfel de cazuri???

Midas si urmasii sai moderni

Foarte pe scurt, Regele Midas a fost recompensat de catre un zeu cu indeplinirea unei dorinte. Fiind lacom, a cerut ca orice atinge el sa se transforme in aur. In scurt timp a ajuns insa sa fie chinuit de foame si sete pentru ca nu putea sa manance sau sa bea nimic, totul se transforma in aur. Cand si-a dat seama de eroarea comisa, a cerut sa fie iertat si vindecat.

Si si mai pe scurt...as vrea, ca toti cei care ne conduc sa devina niste "midasi" moderni. Sa nu poata manca, sa nu poata bea, sa nu se poata bucura de nimic din tot ceea ce fura, si ei si copii lor si ceilalti din jurul lor. Sa aiba cat mai mult aur si cat mai multa bogatie, si sa crape de foame si de sete.

Asta mi-as dori...asa pe scurt!

marți, 4 mai 2010

Impozitul pe fite

Ultima traznie din capul d-lui Berceanu - "taxa pe fâţă".
În Italia, de exemplu, cine îşi cumpără o maşină cu un motor peste 1.999 cm cubi plăteşte uneori încă o dată cât maşina, o taxă. La noi sunt atâtea fâţe care umblă cu Q7 şi atâţia ţopârlani, bine-mersi. La fel pe a doua, a treia, a şaptea casă în proprietate plăteşti mai mult. De ce nu am face şi noi la fel?


Nu sunt un simpatizant al d-lui ministru al transporturilor...din contra. Insa, in privinta asta cam are dreptate. Mi se pare normal ca aceia care au mai multe proprietati de acelasi tip sa plateasca mai mult. Cam asta e si ideea impozitului progresiv, pe care o agreez in aceeasi masura. Mai ales ca la romani, moftul e la putere. Chiar imi doresc sa vad manelistii, tiganii si toti parvenitii care se lafaie in lux si opulenta platind. Spunetii invidie daca vreti, nu ma deranjeaza sa fiu facut invidios, insa m-am saturat pana peste cap de fite si figuri din partea unor ignoranti fara scoala si cultura care conduc lumea dupa bunul lor plac doar pentru ca au bani.

Astept insa sa vad cand va fi aprobata o asemenea lege...nu de alta, dar asta o sa insemne ca politicienii nostri de doi lei sa se taxeze pe ei insisi si pe odraslele lor. Ca doara nu eu sunt ala cu mai multe proprietati si Q7 ;)

sâmbătă, 1 mai 2010

1 mai muncitoresc

O noua "sarbatoare".

O noua ocazie de a evada din rutina cotidianului si a merge la munte, la mare, la padure, la iarba verde...oriunde...atata timp cat se lasa cu...MICI SI BERE!

Iar de luni incolo, o sa vedem reportaje cu gramezile de gunoaie ramase in urma pretinsilor "iubitori de natura". Cu peturile plutind pe ape, cu dozele de bere din preajma focurilor de la gratare, cu aromele si mirosurile din boschetii unde si-au facut nevoile "turistii" de ocazie. Poate, asistam si la ceva incendii din cauza unor focuri lasate nesupravegheate de careva "naturisti" mai grabiti.

Asta e romanul..."iubeste" natura si o "respecta" :(